Cum au votat ieşenii în 2014 faţă de 2009

Alegerile prezidenţiale de duminică au consemnat o scădere semnificativă a intenţiei de vot pentru candidaţii de Dreapta în judeţul Iaşi în 2014 faţă de 2009 * scăderea este valabilă atât la nivelul municipiului Iaşi (5,7%), dar s-a manifestat în special în restul celor 97 de localităţi (27,6%) * în schimb, Stânga a înregistrat o uşoară creştere la municipiu (0,25%) şi una semnificativă în restul judeţului (19,1%)

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a adus schimbări importante în modul în care ieşenii se raportează la scena politică faţă de precedentul scrutin. În primul rând este de remarcat că ieşenii au ieşit într-un număr mai mare la vot în 2014 faţă de 2009, în special la nivelul municipiului Iaşi. În al doilea rând, se observă că intenţia de vot pentru candidaţii de Dreapta este într-o scădere drastică în judeţ. Cifrele din primul tur şi tendinţele actuale din mediul politic arată că este improbabil ca Victor Ponta să piardă alegerile în judeţul Iaşi. Estimările arată că Ponta ar putea obţine cel puţin 55% în judeţ. Însă, în municipiul Iaşi, social-democratul ar putea fi învins de Klaus Iohannis. Calculele pentru turul II ar putea fi încurcate doar printr-o prezenţă mai mare la vot, tradiţia scrutinelor din România arătând că, în astfel de situaţii, Dreapta primeşte mai multe voturi decât Stânga.

Mai mulţi ieşeni la urne

Faţă de primul tur al prezidenţialelor din 2009, prezenţa în 2014 a fost sensibil mai mare, fiind contabilizate 5.307 voturi valabil exprimate în plus. Apetitul de vot s-a manifestat în special în municipiul Iaşi, unde au fost înregistrate 159.592 de voturi valabile, cu 7.661 mai multe decât în 2009. În schimb, a scăzut uşor interesul în restul celor 97 de localităţi ale judeţului, unde există un deficit de 2.354 de voturi faţă de 2009, în 2014 fiind contabilizate 186.651 voturi valabile. La nivelul întregului judeţ, în 2014 au fost validate 346.243 voturi, iar 2009 doar 340.936 de voturi.

Dreapta versus Stânga la Iaşi

Analiza cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” nu este una exhaustivă. În calculele pentru a determina şi compara votul din 2009 şi 2014 (primul tur al prezidenţialelor) pentru Dreapta şi Stânga la Iaşi am luat în considerare o parte dintre candidaţii celor două scrutine, dar care pot fi incluşi cu o mai mare precizie într-o anumită parte a eşichierului politic. Astfel, în 2009, au fost studiate voturile date pentru Crin Antonescu şi Traian Băsescu în comparaţie cu cele pentru Mircea Geoană, Sorin Oprescu şi Corneliu Vadim Tudor. Pentru 2014, au fost incluşi Klaus Iohannis, Monica Macovei şi Elena Udrea în comparaţie cu Victor Ponta, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu. Voturile pentru Călin Popescu Tăriceanu nu au fost incluse în analiză întrucât actualul preşedinte al Senatului are un electorat volatil. Rolul fostului premier este însă important, atât timp cât votanţii săi sunt arbitrii disputei dintre Dreapta şi Stânga şi care pot decide câştigătorul la Iaşi al turului II al prezidenţialelor. Restul candidaţilor din 2009 şi 2014 au fost excluşi din analiză întrucât voturile cumulate de către aceştia nu influenţează decisiv trendul în intenţiile de vot ale ieşenilor.

Dreapta pierde din electoratul din municipiul Iaşi

Cifrele arată că partidele şi-au conservat, în mare parte, electoratul din 2009, cel puţin la nivelul municipiului Iaşi. În restul judeţului, Stânga şi-a mărit avantajul faţă de Dreapta la cel puţin 52.000 de voturi faţă de cele circa 10.000 de voturi pe care le înregistra în 2009. Cel puţin o treime din voturile câştigate în plus de către Stânga au venit în ultima parte a campaniei electorale din 2014 în urma „ordonanţei traseiştilor”, după cum a relevat o altă analiză a cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” publicată în ediţia de ieri. În 2009, candidaţii de Dreapta au însumat pe municipiul Iaşi 83.803 voturi. La alegerile din 2014, numărul votanţilor s-a redus la 79.051 de electori, scăderea fiind de 5,7%. În schimb, Stânga a înregistrat o uşoară creştere de la 62.108 de voturi la 62.268, respectiv 0,25%. În procente, Dreapta a avut 55,15% în anul 2009, faţă de un procent de 36% al Stângii. În 2014, raportul a scăzut la 49,53% faţă de 39,07%. Procentele au fost raportate la numărul de voturi valabil exprimate din turul I al prezidenţialelor din 2009 şi, respectiv, 2014. În situaţia în care am plasa voturile lui Tăriceanu în partea de Dreapta, partidele din această zonă ar avea un avantaj important în faţa adversarilor din Stânga - 91.920 de voturi la 62.368 voturi. În procente, este vorba de un raport de 57,55% la 39,07%. Referindu-ne strict la numărul de voturi, creşterea pentru Dreapta ar ajunge la aproape 10%. În schimb, dacă votul pro-Tăriceanu este plasat în zona de Stânga, diferenţa faţă de voturile Dreptei ar scădea la doar câteva mii. Stânga ar avea 75.237 voturi faţă de cele 79.051 voturi ale lui Iohannis, Macovei şi Udrea.

Stânga domină restul judeţului

Alegerile de duminică au schimbat considerabil intenţia de vot din restul celor 97 de localităţi ale judeţului. Stânga a luat un avantaj semnificativ faţă de Dreapta. Astfel, dacă, în 2009, Geoană, Vadim şi Oprescu au cumulat 95.905 de voturi, în 2014 Ponta, Vadim şi Diaconescu au înregistrat 114.253 de voturi. Creşterea ajunge la 19,1%. În schimb, Antonescu şi Băsescu au obţinut în 2009 un număr total de 85.031 voturi, faţă de cele 61.558 voturi adunate de Iohannis, Macovei şi Udrea în 2014. Scăderea ajunge la 27,6%. Zona de echilibru din 2009, când circa 10.000 de votanţi făceau diferenţa în favoarea Stângii, a fost eliminată.

Cum arată situaţia pe întreg judeţul

În primul tur din 2009, au fost contabilizate în judeţul Iaşi un număr de 340.936 de voturi. Aproape 97% din sufragii au fost împărţite de cinci candidaţi, doi ai Dreptei şi trei ai Stângii. Primii menţionaţi au reuşit să adune 168.834 voturi faţă de cele 158.013 voturi, respectiv o diferenţă de peste 10.000 de voturi pentru Antonescu şi Băsescu. În procente, este vorba de un raport 49,52% - 41,22%. În 2014, se remarcă o inversare spectaculoasă a votului. Candidaţii Stângii - Ponta, Vadim şi Diaconescu - reuşesc să obţină 176.621 voturi faţă de cele 140.609 voturi ale lui Iohannis, Macovei şi Udrea, respectiv un raport de 51,01% - 40,60%. Astfel, în ultimii cinci ani, Dreapta a pierdut un segment important din electorat, în timp ce Stânga a avut un trend ascendent. Cel puţin din punct de vedere aritmetic, Victor Ponta are o şansă reală să-şi adjudece judeţul Iaşi fără probleme în turul II al prezidenţialelor. Dacă premierul reuşeşte să-i convingă şi pe votanţii lui Tăriceanu, cum, de altfel, arată şi cercetările sociologice, atunci victoria lui Ponta va fi şi clară, fiind vorba de aproape 200.000 voturi, respectiv circa 60%. În schimb, Iohannis nu va reuşi să se impună în judeţul Iaşi nici dacă reuşeşte să-şi atragă electoratul lui Tăriceanu. Pe şeful liberalilor l-ar mai despărţi de Ponta încă aproape 20.000 de voturi.

 

***

În primul tur al prezidenţialelor din 2009, candidaţii Dreptei s-au impus în judeţul Iaşi în faţa celor de Stânga. Diferenţa ajungea la peste 10.000 de voturi. În 2014, Stânga câştigă Iaşul la o distanţă de 36.000 de voturi. Dreapta îşi menţine un avantaj fragil în municipiul Iaşi, dar în restul celor 97 de localităţi pierde fără drept de apel

 

***

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” a analizat modul în care s-a schimbat intenţia de vot la nivelul Iaşului pentru candidaţii de Dreapta şi Stânga din 2009 şi 2014, comparând primul tur al prezidenţialelor. În analiză au fost studiate voturile obţinute de Crin Antonescu, Traian Băsescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Corneliu Vadim Tudor, Victor Ponta, Klaus Iohannis, Monica Macovei, Elena Udrea şi Dan Diaconescu

 

***

52.000

Acesta este diferenţa dintre numărul de voturi obţinut de Stânga în judeţul Iaşi - fără municipiul reşedinţă de judeţ - în dauna Dreptei

 

***

Victor Ponta este favorit la câştigarea turului II la alegerile prezidenţiale. Estimările arată că acesta ar putea obţine un procent cuprins între 55 şi 60%

 

***

16.683

Aceasta este diferenţa dintre numărul de voturi al candidaţilor de Dreapta faţă de cel al Stângii în municipiul reşedinţă de judeţ în 2014. Acum cinci ani, diferenţa era cu 23% mai mare