EXCLUSIV Mirajul revoluţiei industriale de pe şesul Bahluiului

După proiectul de amenajare arhitecturală a râului Bahlui, cu bărcuţe şi terase pariziene pe maluri, şefii Primăriei Iaşi vin cu un alt scenariu SF * aceştia intenţionează să dezvolte pe şesul din Cicoarei o a doua Zona Industrială a Iaşului, cu fabrici, zone de producţie, servicii, şosele, instituţii de interes public şi blocuri de locuinţe * totul, la un pas de ghetoul în care locuiesc acum în jur de cinci mii de suflete * majoritatea acestor investiţii vor fi private şi vor înlocui o parte dintre actualele construcţii neautorizate, pe care Primăria intenţionează să le demoleze

Cocina de pe malul Bahuliului, denumită când Dallas, când Cicoarei, când Apărătorii Patriei, în care trăiesc în condiţii inumane în jur de cinci mii de oameni, în construcţii şubrede şi neautorizate, va fi ştearsă de pe harta Iaşului în următorii ani. O astfel de promisiune este avansată de şefii Primăriei, în ideea salubrizării urbei şi aducerii, măcar la un nivel mediu de legalitate şi posibilitate de control, a fenomenului existent în această zonă. „Pe toată zona pe care se întinde acest cartier este elaborat un Plan Urbanistic Zonal, care cuprinde zone de locuinţe noi, dar reglementează totodată şi zona de locuinţe deja construite şi neautorizate, precum şi alte zone prevăzute, precum zone de servicii, în sensul nu neapărat social, ci acolo unde poţi construi fabrici care nu intră în zona industrială, zone de producţie, zone de dezvoltare a unor servicii medicale, zone de agrement sau baze sportive. Această zonă va permite o dezvoltare a unor activităţi ce nu îşi mai găsesc locul în alte părţi din cauza lipsei de terenuri, pe Şes Bahlui regăsindu-se o suprafaţă destul de mare”, a precizat viceprimarul Mihai Chirica. Potrivit acestuia, viitoarele investiţii s-ar putea desfăşura de la intrarea în municipiul Iaşi, dinspre Păcurari, pe partea dreaptă, până la limita cu Miroslava.
Sistematizare cu buldozerul
Precum indienii care se orientau după locuri de campare în funcţie de condiţiile climaterice şi vânat, aşa şi locuitorii din Dallas au coborât „de pe dealuri” şi au ocupat abuziv şesul Bahluiului, pentru a fi aproape de o aglomerare urbană şi containerele ei, ştiut fiind faptul că majoritatea celor care asaltează contaierele din municipiu, cu noaptea în cap, sunt locuitori ai acestei zone. „Pe zona Cicoarei sunt proiecte de dezvoltare, iar asta ştie foarte bine şi ApaVital, care a extins reţeaua de canalizare. Este prevăzută în etapa a II-a şi finalizarea şoselei de centură pentru traficul uşor, legătura cu Uricaniul, care va prelua fluxul auto din DE 583 prin Cicoarei, care face mai departe descărcarea în şoseaua Nicolina, pe care acum o modernizăm pe fonduri europene şi, ulterior, sistematizarea zonei, pentru că în momentul de faţă ea este total nesistematizată. Nu sunt alei, nu sunt străzi sau canalizare. Locuitorii de acolo tot vin cu gândul că le vom asfalta uliţele. Ce putem să asfaltăm acolo, când ei şi-au bătut ţăruşii imediat ce au coborât de pe dealuri? Mulţi dintre ei nici măcar nu sunt cetăţeni ai Iaşului”, a spus Mihai Chirica. Faţă de situaţia locativă din Cicoarei, Poliţia Locală a efectuat un inventar, înainte şi după ultimul recensământ, fiind estimat un număr de 5.000 de locuitori îngrămădiţi în cocioabele care definesc zona Cicoarei. „Mulţi dintre cei ce locuiesc în Cicoarei nici nu au adrese poştale, căci nici nu puteau avea. În funcţie de prevederile legii, acolo unde construcţiile sunt făcute neautorizat, pe domeniul public al municipiului Iaşi, nici nu se va mai putea intra în legalitate, fapt pentru care se pune problema, prin programul de sistematizare, ca acestea să fie demolate”, a precizat Mihai Chirica.

Citeste si "Mesajul rromilor din Dallas catre Europa"

Mii de hectare de şes aşteaptă investitori privaţi
În zona Cicoarei nu există străzi sau alei pietonale amenajate, nici reţele de alimentare cu apă potabilă sau de canalizare a apelor uzate. Prin noul Plan Urbanistic Zonal se urmăreşte alimentarea cu apă potabilă şi împotriva incendiilor, prin branşarea la reţeaua de distribuţie a oraşului, rezerva de apă urmând a fi stocată în rezervoarele de înmagazinare existente în Galata şi Miroslava. În ce priveşte organizarea circulaţiei în această zonă, se doreşte conectarea cu străzile din oraş, propunându-se o nouă legătură peste Bahlui. Totodată, în partea de nord a zonei Cicoarei se va construi o zonă de agrement, o bază sportivă de peste 10 hectare, amenajarea unui parc pe malul Bahluiului şi spaţii verzi în toate zonele mlăştinoase şi în lungul răului. „Cea mai mare parte a terenurilor de acolo sunt terenuri aflate în proprietate privată. Ei aşteaptă în momentul de faţă apariţia reglementărilor de urbanism, ca ei să înceapă să se dezvolte. Nu se pune problema să facă Primăria ceva, pentru că suprafeţele deţinute de Primăria Iaşi acolo sunt destul de reduse. Nu avem mai mult de 70 de hectare din cele câteva mii care sunt acolo. Sunt proprietăţi private, mult mai mari decât avem noi teren acolo. Noi aducem reglementări de urbanism şi o să apară iniţiativa privată care va dezvolta. Important este să le dăm posibilitatea să o facă”, a spus viceprimarul Iaşului. Un alt proiect pe marginea căruia s-au purtat o serie de discuţii, dar fără finalizare, este cel referitor la descongestionarea traficului între cartierele Nicolina şi Dacia, prin folosirea unei punţi de legătură pe zona Cicoarei. Practic, cu ajutorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP), Primăria Iaşi intenţiona ca traficul rutier din zona Cicoarei, care este direcţionat spre zona Nicolina, să fie împărţit în două, prin construirea unui pod rutier în zona străzii Stramoşilor. Un astfel de pod rutier ar fi facilitat chiar legătura rutieră între zona Păcurari şi Nicolina, în contextul proiectului pasajului Octav Băncilă. Potrivit Legii apelor, este interzisă amplasarea, în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie, a unor obiective economice sau sociale, inclusiv locuinţe noi sau anexe ale acestora. Cu toate acestea, potrivit proiectelor Primăriei, în câţiva ani, pe locul actualei mahalale pline de cocioabe, vor răsări zeci de construcţii private şi de interes public la care accesul se va face direct cu barca pe Bahlui. Nelu PĂUNESCU

5.000
Este numărul aproximativ al locuitorilor din mahalaua Cicoarei
* * *

„Ce putem să asfaltăm acolo, când ei şi-au bătut ţăruşii imediat ce au coborât de pe dealuri? Mulţi dintre ei nici măcar nu sunt cetăţeni ai Iaşului” - Mihai Chirica, viceprimar

Sute de locuinţe sociale pe malul Bahluiului
Pentru a mai îndulci puţin din imaginea zonei, dar şi a unor artere din municipiu, în intenţiile Primăriei există şi proiectarea şi construirea unui campus social în zona Cicoarei, pe un teren situat în intravilanul municipiului Iaşi, în suprafaţă de 29.027 metri pătraţi. Viitorul campus social va fi amplasat în zona de vest a oraşului, în cartierul Apărătorii Patriei, din zona Şes Bahlui, cartier delimitat de străzile Erou General Gh. Străvescu, Erou Maior Ioan Lateş şi Căpitan Vasile Teodorescu. Prin proiect se doreşte construirea unui număr de 550 de locuinţe şi asigurarea zonei din punct de vedere tehnico-edilitar, inclusiv racordurile de apă-canal, încălzire, electricitate, gaze naturale, alei pietonale, parcări, teren de sport, locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi sau mobilier stradal. Ca şi funcţiuni complementare, în incinta campusului vor fi construite o cantină socială, un pavilion administrativ care să cuprindă un cabinet medical, un spaţiu comercial, un spaţiu pentru Poliţia Locală, un centru de informare pentru cetăţeni, un spaţiu pentru 100 de copii care să beneficieze de condiţii specifice unei creşe şi o grădiniţă pentru alţi 100 de copii. Din cele 550 de locuinţe ce vor construi în blocuri pe două nivele, un procent de 25% va fi ocupat de apartamente cu o cameră, 50% - apartamente cu două camere şi 25% - apartamente cu 3 camere. „Avem în plan construirea acelui cartier de 1.000 de locuinţe sociale din Cicoarei, de aceea trebuie să aprobăm cât mai repede Planul Urbanistic General. Toată zona este prevăzută atât ca zonă de locuinţe, cât şi ca zonă de servicii”, a precizat Mihai Chirica.