Iaşul este tot mai aproape de primul transplant cardiac

Institutul de Boli Cardiovasculare „George Georgescu” din Iaşi este unitatea care îndeplineşte condiţiile din punct de vedere al infrastructurii pentru a putea realiza transplantul cardiac * din cauza condiţiilor draconice impuse chirurgilor, momentul realizării primei intervenţii de transplant cardiac va fi puţin întârziat * coordonatorul activităţii de transplant a efectuat şi a participat până acum la 20 de intervenţii de acest gen 

Iaşul are toate şansele ca în scurt timp să efectueze primele intervenţii de transplant cardiac şi hepatic. Deşi, în urmă cu doi ani, Institutul de Boli Cardiovasculare „George Georgescu” şi Spitalul „Sf. Spiridon” au primit aviz negativ de la inspectorii Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) în vederea acreditării pentru efectuarea de transplant cardiac, respectiv transplant hepatic, în prezent unităţile vor relua demersurile pentru acreditare. Efectuarea la Iaşi a celor două intervenţii de înaltă performanţă ar salva viaţa a sute de bolnavi din judeţele Moldovei, aflaţi pe listele lungi de aşteptare la centrele medicale din Capitală.
În prezent, de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi, cel nominalizat pentru efectuarea transplantului hepatic, este prof. dr. Cristian Lupaşcu, de la Clinica I Chirurgie. În ultimii doi ani, acesta şi-a format o echipă de chirurgi pentru realizarea intervenţiilor. În cazul transplantului de cord, cel care îndeplineşte condiţiile impuse de ANT este prof. dr. Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu”. Chirurgii care realizează transplantul trebuie să aibă la activ cel puţin 500 de intervenţii pe an.
Pregătiţi din punct de vedere logistic
În prezent, Institutul de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu” este unitatea care îndeplineşte condiţiile din punct de vedere al infrastructurii pentru a putea realiza transplantul cardiac. Coordonatorul Centrului Regional Transplant Iaşi susţine că Institutul dispune în acest moment de întreaga dotare medicală şi de infrastructură pentru a realiza şi mâine prima intervenţie. „Institutul de Boli Cardiovasculare are tot ce îi trebuie pentru a efectua transplantul. Singurul document care lipseşte pentru a primi acreditarea este o certificare prin care prof. dr. Grigore Tinică, chirurgul cardiovascular coordonator al activităţii de transplant, a efectuat şi a participat la 20 de intervenţii de transplant cardiac”, a precizat dr. Raluca Neagu Movilă, coordonatorul Centrului Regional de Transplant Iaşi.

Condiţii draconice de acreditare pentru chirurgi
La rândul lor, reprezentanţii Institutului de Boli Cardiovasculare susţin că, în cazul transplantului cardiac, condiţiile de acreditare sunt draconice şi puţini chirurgi din lume au în palmares 20 de intervenţii de transplant cardiac pe parcursul unui an. „Este imposibil de realizat această condiţie, pentru că în România, într-un an, sunt efectuate cel mult patru intervenţii de transplant cardiac. Mai mult, nici în centrele consacrate din Europa nu se realizează pe an mai mult de 15 operaţii de transplant cardiac. Atunci, de ce ni se cere nouă 20 de intervenţii pe an?”, se întreabă prof. dr. Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu”. Acesta propune schimbarea criteriilor pentru acreditarea transplantului cardiac. „În toată lumea, această intervenţie este mai rară faţă de celelalte operaţii din domeniul transplantului. Nu ştim cine a realizat aceste criterii, însă vom cere reevaluarea lor, conform cu realitatea din centrele de la nivel european”, a mai precizat prof. dr. Tinică. Conducerea Institutului susţine că, pentru bolnavii din zona Moldovei care necesită o inimă nouă, înfiinţarea unui centru de transplant cardiac la Iaşi este un deziderat la care trebuie să facă front comun toţi factorii de decizie din sănătatea ieşeană. „Din punct de vedere al transplantului de cord, Iaşul este izolat, în calitate de centru medical. Este foarte greu pentru populaţia din zona Moldovei să ajungă la Târgu Mureş sau la Bucureşti pentru o astfel de intervenţie”, a mai precizat managerul Institutului de Boli Cardiovasculare.

Condiţii speciale pentru prelevarea de cord
Deşi în ultimii ani a crescut rata donării de organe, din păcate condiţiile pentru prelevarea de cord sunt mai speciale. În ultimii doi ani, la Iaşi nu s-a mai prelevat niciun cord. „A crescut foarte mult rata donării, este un lucru foarte bun, dar pacienţii de la care se poate preleva cordul, donatorii, trebuie să îndeplinească nişte condiţii un pic mai speciale, sunt şi lucruri legate de vârstă, în primul rând, şi de anumite condiţii hemodinamice şi metabolice pentru ca acel donator să fie eligibil pentru transplant cardiac. Dacă ar fi vorba despre o proporţie, pot spune că în literatura de specialitate cordul se poate preleva la aproximativ 10 până la 30% dintre donări”, a mai subliniat prof dr. Tinică.

Investiţii în infrastructură la „Sf. Spiridon”
În ceea ce priveşte transplantul de ficat la Iaşi, deocamdată, aceasta nu este încă posibilă, pentru că ANT nu a acreditat Spitalul „Sf. Spiridon” pentru acest lucru, din cauza infrastructurii. „Conducerea unităţii trebuie să investească într-o sală de operaţie care să fie rezervată exclusiv pentru transplantul hepatic. Abia după aceste schimbări va fi reluată documentaţia pentru acreditarea unităţii pentru transplantul hepatic”, a subliniat dr. Raluca Neagu.
Conducerea spitalului susţine că odată cu inaugurarea Unităţii de Primire a Urgenţelor (UPU), activitatea chirurgicală de la Clinica I Chirurgie se va mai degreva, prin darea în folosinţă a celor două noi săli de operaţie. „După inaugurarea serviciului de urgenţe, prioritatea noastră va fi îndeplinirea condiţiilor pentru acreditarea în transplantul hepatic. Odată ce în UPU vor fi două săli de operaţie unde chirurgii vor opera pacienţii politraumatizaţi, la Clinica I Chirurgie se va elibera o sală de operaţie care va fi folosită exclusiv pentru transplant”, a precizat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”. Conducerea Spitalului recunoaşte că toate criteriile de acreditare sunt foarte dure şi vor fi destul de greu de îndeplinit. „Trebuie să punem la punct întreg circuitul funcţional, însă cel mai important pentru a fi acreditaţi este să avem resursa umană specializată în domeniul transplantului. Avem alcătuit un colectiv de patru chirurgi, condus de dr. Cristian Lupaşcu, însă condiţiile privind experienţa în domeniul transplantului sunt draconice”, a mai declarat ec. Ioan Bârliba.
Şi în cazul transplantului hepatic, printre condiţii, echipa de chirurgi trebuie să aibă supraspecializare în transplantul de ficat cu o experienţă de cel puţin 5 ani dobândită în centre recunoscute, documente care să ateste că a desfăşurat inclusiv activitate practică de cel puţin 20 de transplanturi pe parcursul unui an. „Aceste condiţii sunt greu de îndeplinit şi de cel mai experimentat chirurg. Încercăm să punem în practică recomandările ANT, iar prof. dr. Cristian Lupaşcu, chirurgul coordonator, merge la Institutul Clinic Fundeni Bucureşti, acolo unde realizează transplant de ficat, pentru a avea 20 de intervenţii efectuate într-un an”, a mai precizat ec. Bârliba

Părintele transplantului hepatic în România, prof. dr. Irinel Popescu. din cadrul Institutului Clinic Fundeni, este dispus să sprijine Iaşul în demersurile pentru a realiza la Spitalul „Sf. Spiridon” transplant hepatic. „Eu empatizez cu toţi colegii mei care s-au pregătit şi îşi doresc să îmbrăţişeze activitatea ce ţine de transplantul hepatic. Mi-aş dori să văd la Iaşi un program asemănător celui dezvoltat la Institutul Fundeni şi chiar mai bun. Susţin acest proiect, înţeleg dorinţa profesională a unor colegi şi sunt sigur că şi Ministerul Sănătăţii va dezvolta un astfel de proiect”, a precizat prof. dr. Irinel Popescu.
Cristina MIHĂILĂ
***
La Iaşi, 10 bolnavi sunt diagnosticaţi anual în vederea efectuării unui transplant de cord şi alţi 25 de ieşeni au nevoie de un transplant hepatic.
***
La Spitalul „Sf. Spiridon”, în cadrul Centrului Regional de Transplant se efectuează prelevare de organe de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, iar transplant de cornee la clinica de Oftalmologie. La Spitalul „C.I. Parhon” se realizează transplant renal.
****
În România, transplantul de cord se efectuează la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală şi la Institutul pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş