Plătim, dar nu ştim ce! Harta costurilor cu iluminatul public din Moldova

 Potrivit unei statistici publicate recent de Institutul pentru Politici Publice privind costurile iluminatului public pentru zona Moldovei, municipiul Iaşi are cele mai mici costuri pe kilometru de reţea * cu toate acestea, tot din statistici reiese că ieşenii scot din buzunare mult mai mulţi bani pentru întreţinerea acestui serviciu, situându-se totuşi după municipiul Suceava, la nivel de regiune * conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei a apreciat că unele primării nu au un mecanism de control şi, prin urmare, nu ştiu cu exactitate ce anume plătesc

O statistică publicată recent de Institutul pentru Politici Publice (IPP) scoate la iveală o realitate cruntă cu privire la modul în care sunt cheltuiţi banii ieşenilor pentru plata iluminatului public. Deşi municipiul Iaşi are cele mai mici preţuri la iluminatul public pe kilometru de reţea din regiunea Moldovei, costurile lunare plătite din banii publici pentru consum sunt printre cele mai mari în zona de Nord-Est, după Suceava. Potrivit studiului IPP, care a vizat municipiile reşedinţă de judeţ, costurile (pentru anul 2014) pe kilometru de reţea în Iaşi au fost evaluate la 1.000 de lei/lună, faţă de Suceava – 6.000/lună, Vaslui – 1.800 lei/lună, Piatra Neamţ – 1.400 pe lună, Bacău – 1.300 lei/lună şi Botoşani – 1.300 lei/lună. Aceasta indică faptul că municipiul Iaşi are cea mai ieftină reţea de iluminat public din zona Moldovei. Cu toate astea, costurile lunare din bugetul municipiului Iaşi pentru plata consumului iluminatului public, în contrast cu cele pe kilometru de reţea, sunt printre cele mai mari din regiunea de Nord – Est, capitol la care lider este municipiul Suceava. Astfel, potrivit studiului IPP, municipiul Iaşi plăteşte lunar 502 mii lei pentru iluminatul public, în timp ce, în Botoşani, costurile sunt de 170 mii lei lunar, Vaslui – 196 mii lei/lună, Bacău – 270 mii lei/lună, Neamţ – 222 mii lei/lună şi Suceava – 1.5 milioane lei/lună, de trei ori mai mult decât municipiul Iaşi. „IPP realizează anual astfel de evaluări, în scopul impulsionării unui management performant în serviciile de utilitate publică cu direct impact la nivelul cetăţenilor, urmărind şi sporirea transparenţei în ce priveşte contractarea şi, în general, gestionarea serviciilor publice. Datele au scos în evidenţă faptul că, în prezent nu există o regularitate pe piaţa serviciilor de iluminat public în ceea ce priveşte durata concesiunii, care variază de la 10 la 25 de ani şi redevenţa din contracte, de la 6.000 lei la 110.000 lei pe an”, au precizat reprezentanţii IPP.

Harta costului lunar al iluminatului public

Harta costului pe kilometru de rețea, în lei (semnul $ este doar un indicativ vizual)

„Primăriile plătesc, dar nu ştiu exact ce”

Potrivit ultimului raport al Primăriei Iaşi privind calitatea iluminatului public, în municipiul Iaşi, până la sfârşitul acestui an vor fi 19.907 corpuri de iluminat, cu o lungime totală a reţelei de străzi cu iluminat public de 503 kilometri şi 153 kilometri lungime totală a aleilor cu iluminat public. „Noi plătim lunar pentru iluminatul public 400 mii lei, dar iarna ajungem şi la 500 mii lei, pentru că avem perioada iluminatului de Sărbători”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. O explicaţie a diferenţelor de costuri dintre preţul consumului şi cel pe kilometru de iluminat public a fost dată de conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „În prezent, există situaţii unde primăria plăteşte iluminatul, dar nu ştie exact ce plăteşte, nu are un mecanism de control. Este important ca municipiile să preia în gestiune toate elementele sistemului de iluminat public prin contracte şi să existe clauze clare cu obligaţiile concedentului şi ale concesionarului”, arată Eugen Bujoreanu, directorul Direcţiei Generale de Control al ANRE. La rândul lor, reprezentanţii Luxten Lightning, una din firmele care se ocupă de iluminatul public ieşean, spun că investiţiile sunt, de multe ori, strangulate de durata scurtă a contractelor de concesiune. „Din păcate, o durată limitată a unui contract înseamnă rabat de la investiţii, practic, durata unui contract fiind fundamental influenţată de volumul investiţiilor. Ceea ce noi constatăm este tendinţa de neglijare a calităţii investiţiilor şi de prezervare a costurilor de întreţinere şi sigur că, având o asemenea abordare, şi costurile, şi durata, pot fi mici. O altă problemă de care ne lovim ţine de partea patrimonială. Nici acum nu este clar cine este proprietarul pe tot lanţul, până la consumator, în ţară având situaţii diferite, de la o localitate la alta. Până nu lămurim aceste aspecte, va fi greu să avansăm discuţiile în direcţia eficienţei”, a precizat Silvian Şerbănescu, vicepreşedinte Luxten Lightning, în cadrul unei întâlniri de analiză a costurilor pentru iluminat public organizată de IPP.

Ieşenii sesizează, în continuare, deficienţele iluminatului public

În decursul ultimelor luni, zeci de reclamaţii s-au îndreptat către Primăria Iaşi cu privire la lipsa ori decalajul iluminatului public, mai ales pe perioada toamnei, perioadă când întunericul se aşterne devreme. „Locatarii străzilor Neculai Zamfirescu şi Prof. Emil Honoriu vă solicită ajustarea programului de furnizare a iluminatului străzilor mai sus amintite, setarea ceasului de iluminat public în parametrii decenţei. Seara, felinarele se aprind după ora 21, dimineaţa se sting în jurul orei 5”, au sesizat ieşenii. Nici locuitorii de pe strada Vişan nu sunt mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, aceştia înaintând mai multe petiţii către autorităţi, legate şi de starea proastă a drumului, dar şi a iluminatului public. „S-au făcut petiţii si s-au trimis saci cu promisiuni că la viitoarele rectificări bugetare se vor aloca bani pentru extinderea iluminatului public pe strada Vişan! E beznă!”, spun oamenii din zonă. La mijlocul lunii trecute, alţi ieşeni semnalau faptul că mai multe becuri stradale nu funcţionau în zona Bucium, strada Anastasie Obregia şi Grigore T. Popa. Dacă unii reclamă faptul că plătesc pentru a trăi în beznă, alţii reclamă că becurile de pe stâlpii de iluminat stradal stau aprinse şi ziua…

Pentru toate aceste probleme, reprezentanţii Primăriei Iaşi au răspuns, în mare parte, doar la solicitarea presei, şi mai puţin direct ieşenilor care au sesizat problemele de iluminat.

Patru mari proiecte de iluminat public demarate în 2015

Un proiect implementat anul acesta de Primăria Municipiului Iaşi, în valoare de 355.000 lei a vizat montarea primilor stâlpi solari pentru iluminatul public. Proiectul demarat în luna aprilie a însemnat montarea unui număr de 33 de stâlpi de iluminat în zona blocurilor ANL din Grădinari, pe o suprafaţă de 28.000 mp. „Stâlpii solari de iluminat stradal, complet echipaţi, se încadrează în normele europene privind iluminatul public şi au în vedere programele de economisire a resurselor. Alimentarea cu energie electrică a stâlpului se face dual, prin cablu subteran în tub de protecţie şi cu panou fotovoltaic, cu acumulator solar. Fiecare stâlp este prevăzut cu un corp de iluminat”, arată reprezentanţii Primăriei Iaşi. Un alt proiect de investiţii în sistemul de iluminat public pregătit anul acesta de municipalitatea ieşeană este realizarea iluminatului public arhitectural pentru Catedrala Mitropolitană. Investiţia presupune racordarea reţelei din cadrul complexului Catedralei la sistemul de iluminat public, costurile ridicându-se la 545 mii lei. „Mitropolia, alături de alte edificii publice, face parte din suita de monumente arhitecturale de rezonanţă pentru municipiul Iaşi, şi cărţi de vizită pentru noi, iar eu cred că obligaţia unei instituţii publice este să finanţeze monumentele, să promoveze imaginea monumentelor în ansamblul municipiului Iaşi, nicidecum starea economică a Mitropoliei”, spunea primarul interimar Mihai Chirica. Două alte proiecte importante pregătite de Consiliul Local Iaşi vizează punerea în valoare a arhitecturii Gării prin iluminat stradal, dar şi asigurarea nocturnei pe noile terenuri sportive de la Ciric.

* * *

„În prezent, există situaţii unde primăria plăteşte iluminatul, dar nu ştie exact ce plăteşte, nu are un mecanism de control” - Eugen Bujoreanu, directorul Direcţiei Generale de Control al ANRE

***

Cât plăteşte Iaşul, lunar, comparativ cu alte mari municipii din ţară:

Iaşi – 502 mii lei

Timişoara – 894 mii lei

Arad – 708 mii lei

Cluj – Napoca – 510 mii lei

Braşov – 475 mii lei

Ploieşti – 728 mii lei

Craiova – 1.350 mii lei

Constanţa – 464 mii lei

Galaţi – 924 mii lei

Vezi și Vânătorii de amante au blocat roţile donatorilor de sânge