Privatizările „cu cântec” de la Iaşi

 

O serie de importante companii ieşene privatizate imediat după 2000 se alătură unei „pleiade” de businessuri româneşti ai căror cumpărători şi vânzători au intrat în nedorita atenţie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca urmare a unei plângeri depuse la adresa instituţiei. Aproximativ 9.000 de persoane ar putea fi anchetate de DNA în perioada următoare. Acestea ar fi participat la privatizarea unor companii importante în perioada 2002 – 2008. Concret, urmează să fie anchetate toate persoanele care au făcut parte din procesul de privatizare, în cazul în care a fost utilizat la vremea respectivă un raport de evaluare simplificat pentru preţul de pornire al licitaţiei.

 

 

Mari companii din ţară, precum Automobile Dacia, Avicola Iaşi, Letea Bacău, Aro Câmpulung, Marmosin sau Intercontinental, societăţi în privatizarea cărora au fost implicaţi şi actori străini, au intrat sub lupa DNA. Dacă suspiciunile se vor confirma, impactul pe care aceste anchete l-ar putea avea asupra economiei şi-aşa precare ar fi unul extrem de nefavorabil. Gradul de atractivitate în ochii investitorilor străini ar putea scădea vertiginos. În Iaşi lista companiilor privatizate în respectiva perioadă cuprinde nume grele de firme cu important impact economic.

Becali şi-a bătut joc de Avicola

Avicola SA Iaşi se află pe lista neagră a companiilor a căror privatizare face obiectul unei anchete. Înainte de 1989 fiecare dintre cele 15 ferme ale producătorului ieşean avea în orice moment cel puţin 300.000 de pui, iar peste 1.400 de salariaţi asigurau bunul mers al activităţii. Mai bine de 70% din producţia fermelor de la Târgu Frumos era destinată exportului, iar ţările în care ajungeau produsele fabricate la Iaşi erau Rusia, Franţa, Germania sau Italia. Anul 2004 a dat startul declinului pentru Avicola din Iaşi. Omul de afaceri George Becali a decis atunci să investească în producătorul local. Acesta s-a angajat să aducă o infuzie de capital de peste 4 milioane de euro, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. În prezent, compania, după ce a mers ani întregi în pierdere, acumulând datorii, a intrat în administrarea unei firme de reorganizare şi lichidare care, după elaborarea unui plan de redresare, a început urmărirea celor care au datorii către producătorul local.

Fabricile de ulei şi lapte, vândute pe bucăţi

Alte trei mari companii ieşene care nu apar deocamdată în lista de firme făcută publică de sursele citate au trecut printr-un proces păgubos de privatizare în perioada amintită. Anul 2008, pe lângă un debut al crizei economice a însemnat la Iaşi şi închiderea uneia dintre cele mai mari companii locale, Fabrica de Ulei Unirea. Inaugurată în 1961, aceasta a fost, de altfel, şi prima investiţie de pe cel mai nou bulevard din Iaşi de atunci, Ţuţora. În 2002 compania a fost achiziţionată cu mare fast de gigantul agricol Bunge Ltd., care, după doar şase ani a anunţat închiderea producţiei şi concedierea celor peste 200 de angajaţi pe care societatea îi mai avea în acel moment.

Tot „privatizarea” a fost pretextul sub care o altă fostă glorie comunistă a fost îngenunchiată de capitalism. La Fabrica de Lapte din Iaşi lucrau, înainte de Revoluţie, peste 1.000 de salariaţi. Din 2003 a început, însă, vânzarea acesteia pe bucăţi în contul datoriilor acumulate de-a lungul timpului, inclusiv utilajele şi spaţiile de desfacere. Un an mai târziu conturile companiei au fost blocate, iar Fiscul pune sechestru asigurator pe sediul companiei, pe depozite şi pe fabrica în sine pentru un debit de peste 14,5 milioane de lei. Anul 2009 în istoria Fabricii de Lapte punctează intrarea în faliment şi debutul unui şir lung de licitaţii fără clienţi pentru valorificarea activelor.

De la Ţesătura la Iaşitex

Înfiinţată în 1910 sub denumirea de „Ţesătura”, compania Iaşitex este specializată în producţia şi comercializarea de fire, ţesături şi cofecţii textile realizate din bumbac 100% sau în amestec cu alte fibre sintetice. Companie reprezentativă pentru industria textilă naţională, Iaşitex face parte în prezent din cel mai puternic grup industrial din România, Grupul SCR, patronat de omul de afaceri Ştefan Vuza, anul privatizării acesteia fiind 2003, fapt ce încadrează firma ieşeană în prioada anchetată de procurorii DNA. Recent, însă, investitorul a decis să renunţe la conducerea Iaşitex SA, după publicarea rezultatelor financiare preliminare pe anul trecut. După ce compania fusese constant profitabilă, aceasta a încheiat 2013 cu pierderi în valoare de nu mai puţin de 2,63 milioane de lei. Mai mult, la finalul anului trecut compania ieşeană figura cu datorii în sumă de 25,95 milioane de lei, din care 11,4 milioane au vechimea mai mică de un an de zile.

 

Privatizarea Agricola Târgu Frumos, marele „tun” al Iaşului

Două nume sonore din judeţ sunt implicate într-una dintre cele mai discutate privatizări de la Iaşi. Deputatul Vasile Mocanu şi senatorul Neculai Apostol ar fi cumpărat compania Agricola Târgu Frumos cu o sumă derizorie pentru a o revinde, câţiva ani mai târziu, cu nu mai puţin de 12 miliarde de lei vechi.

În perioada de dinainte de Revoluţie la fermele din Târgu Frumos erau cultivate peste 2.000 de hectare de teren şi efectivele de animale, în special bovine şi ovine, erau de ordinul miilor. Pe ruinele acestui colos al economiei locale omul de afaceri Neculai Apostol a construit imperiul Kosarom. „SC Kosarom SA este prima firmă din industria alimentară din România, privatizată în anul 1992 prin Programul Pilot de Privatizare al Guvernului. Compania a crescut treptat şi sigur, într-un climat de afaceri nu întotdeauna prietenos, prin profesionalismul de care au dat dovadă două generaţii de manageri. Astăzi Grupul de Firme Kosarom, înglobează patru companii ce lucrează în sistem integrat. Kosarom îşi asigură materia primă din surse proprii pornind chiar de la nutreţurile pentru animale, conform principiului Safe feed – Safe food. Astfel cerealele produse de către Agricola Tg. Frumos sunt materie primă pentru cele două fabrici de nutreţuri combinate care asigură hrana puilor de la Avi-Top şi a suinelor de la Suinprod”, se arată în istoricul companiei Kosarom prezentat chiar pe site-ul firmei.

 

Fabrică de la Bacău, privatizată înainte de termen

Privatizarea singurului producător de hârtie de ziar din sud-estul Europei, fabrica Letea din Bacău s-a încheiat cu aproape doi ani mai repede decât termenul prevăzut în contractul încheiat în mai 2003 de AVAS. Câştigătorii respectivei privatizări erau nimeni alţii decât fostul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu şi omul de faceri Dorinel Umbrărescu, prin intermediul firmelor proprii Selena şi Spedition UMB. Cu 1,26 de milioane de dolari, Sechelariu şi Dorinel Umbrărescu achiziţionau la vremea respectivă pachetul de acţiuni scoase la vânzare.