Proiectele eşuate ale Iaşului

Nu mai constituie pentru nimeni o noutate faptul că, în preajma alegerilor, cei care ţintesc posturi publice vin cu tot felul de idei şi propuneri din dorinţa de a acumula capital electoral. Problema o constituie faptul că iniţiativele anunţate nu au în spate o fundamentare clară şi obiectivă, ajungându-se în situaţia ca o intenţie, idee sau proiect - bune la prima vedere, să fie mai ineficiente decât şi-ar fi dorit iniţiatorii sau consilierii acestora - ori să nu se mai materializeze. Iaşul ne oferă din plin exemple de proiecte prost gândite (Managementul traficului), de proiecte aflate mereu la stadiul de intenţie (Bahluiul navigabil, Autogara Iaşi, Sportul în cartiere), de investiţii care împovărează bugetul local deşi, la un moment dat, existau fonduri europene disponibile (reabilitare Splai Bahlui Mal Drept) şi, nu în ultimul rând, de proiecte ratate lamentabil (Iaşi - Capitală Culturală Europeană).

Traficul auto în oraş este, de luni bune, un adevărat calvar. Şoferii ieşeni au ajuns să regrete vechile semafoare, atât timp cât cele inteligente generează  nervozitate, în loc să fluidizeze traficul. La fel stau lucrurile şi în ceea ce-i priveşte pe pietoni. Timpii de aşteptare pentru traversarea străzilor aproape că s-au dublat, aceasta lăsând deoparte faptul că există intersecţii unde atingerea butoanelor semafoarelor nu schimbă în vreun fel situaţia din apropierea zebrelor. Această stare de lucruri induce concluzia că Sistemul de Management al Traficului este un proiect ratat al fostei administraţii, actuala conducere a municipiului preferând să nu se implice în corectarea lui pentru a nu fi asociată cu acest eşec. De altfel, primarul Mihai Chirica a subliniat în repetate rânduri că responsabilă pentru modul cum funcţionează sistemul este firma care a implementat proiectul (UTI Grup). „Dacă această companie foarte mare consideră, prin oamenii care i-au trimis la Iaşi, că noi toţi, care avem permise, care circulăm pe stradă, suntem proşti, iar ei sunt singurii deştepţi, s-au înşelat amarnic. Nu mai spun de faptul că au uşa mea ferecată, blocată, dar nu mai au nici cel mai mic semn de compansiune şi de admiraţie profesională. Din păcate, sunt zero. Să le fie ruşine, pentru că îşi bat joc de ieşeni”, spunea acesta în  decembrie 2015. De cealaltă parte, şi reprezentanţii UTI au admis că au existat probleme în relaţia cu Primăria Iaşi. „Este important de ştiut că în toate aceste oraşe în care am implementat sisteme de managemement de trafic, am avut sprijinul beneficiarilor noştri – primării, alte administraţii responsabile cu traficul rutier, care au explicat din timp şi constant cetăţenilor care sunt beneficiile soluţiei. Din păcate, în Municipiul Iaşi nu s-a întâmplat acest lucru”, au spus aceştia. Ulterior, conflictul s-a mai estompat, ieşenii fiind sfătuiţi să mai aştepte şase luni.
„Îmbunătăţirea traficului rutier se va face simţită în mod progresiv, sistemul ajungând la potenţialul maxim de funcţionare în aproximativ un an de la implementare, când timpul de călătorie pe principalele axe ale municipiului, în ora de vârf, se va diminua cu 17-18%. În primele 6 luni de funcţionare, sistemul colectează continuu date despre trafic şi se adaptează treptat, astfel încât efectul de optimizare a traficului va putea fi observat de către locuitorii municipiului după această perioadă de ajustare. Prin urmare, este nevoie de răbdare înainte de a judeca şi de a califica proiectul într-un fel sau altul”, au mai spus cei de la UTI.
Bahluiul este navigabil. Doar pentru răţuşte!
Regularizarea râului Bahlui, finalizată în 2013, nu a fost urmată, aşa cum era de aşteptat, de implementarea proiectului vizând amenajarea unei zone de agrement pe tronsonul „de lux” al râului (Podul de Piatră - Pod Tudor Vladimirescu). Iniţial, era vorba ca titularul proiectului, Consiliul Judeţean, să-şi asume această iniţiativă, numai că, în primăvara lui 2014, şefii judeţului au acceptat o solicitare venită din partea municipalităţii, prin se cerea încredinţarea proiectului. „Ca şi oportunitate, este în regulă ca ei să-şi asume iniţiativa acestui proiect, mai ales că implementarea obiectivului de investiţii menţionat vizează una din zonele importante ale municipiului Iaşi, iar strategia de dezvoltare a proiectului trebuie să fie abordata în mod unitar cu celelalte proiecte care vizează infrastructura urbană”, explicau la acel moment reprezentanţii CJ Iaşi.
Paradoxal, însă, Primăria Iaşi nu a mai depus proiectul la Ministerul Mediului în vederea obţinerii finanţării, cu toate că reprezentanţii Palatului Roznovanu dădeau drept sigur acest lucru. „Ne aflăm în faza definitivării proiectului, pe care-l vom depune la Ministerul Mediului. Cel mai probabil, acest lucru se va întâmpla în luna iunie (n.r. – 2014), când, de altfel, intenţionăm să-l şi prezentăm public într-o conferinţă de presă”, spuneau comunicatorii Primăriei Iaşi. Într-adevăr, primul a făcut-o Gheorghe Nichita. În martie 2015, consilierilor locali le-a fost prezentat un videoclip prin care Bahluiul era prezentat ca o bijuterie demnă de... Dubaiului Estului. Proiectul de amenajare arhitecturală a râului Bahlui a fost votat în unanimitate, însă fără nici o materializare practică. La fel au stat lucrurile anul trecut. Pe 13 mai, acelaşi videoclip tensiona relaţiile dintre Mihai Chirica şi consilierii din Opoziţie, primarul fiind acuzat că foloseşte pe post de clip electoral un montaj video plătit din bani publici în 2015. Era clar încă de pe atunci – deşi actualul primar susţine că nu a renunţat niciodată la acest proiect – că vom vedea ambarcaţiuni pe Bahlui doar în filme, lucru confirmat de fosta conducere a Direcţiei Programe Europene. „Proiectul Bahlui 2 nu va mai fi finanţat în perioada următoare de la Uniunea Europeană. Doar pe fonduri de la bugetul local”, declara Cosmin Coman. Fonduri pe care bugetul local nu şi le poate permite nici în ipoteza în care triplează valoarea taxelor şi impozitelor locale. Prin urmare, lăsând deoparte faptul că rămâne în continuare murdar şi cu malurile necosite, Bahuiul nu poate fi decât gazda unor manifestări puerile, de genul răţuştelor din plastic lansate la apă zilele în mai 2016!

Despre lucrările la Autogara Iaşi se vorbeşte încă din 2010. Şefii Primăriei au renunţat la a mai „plimba” acest obiectiv, rămânând la varianta Tudor Vladimirescu. Singura problemă o reprezintă finanţarea, care, conform tradiţiei, ar putea veni în noul exerciţiu financiar.

Sport în cartiere, doar la... clubul pensionarilor
Extrem de vizibil în ultima perioadă, actualul primar social-democrat încearcă să capteze atenţia ieşenilor iubitorilor de sport „reîncălzind” o iniţiativă mai veche: sportul în cartiere. În trecut, această noţiune s-a rezumat doar la montarea unor mese de şah în parcurile publice şi a unor mese de ping-pong într-un club al pensionarilor, însă realitatea este că nu se face nimic în oraş. Eşecul proiectului este demonstrat inclusiv de informaţiile care apar pe pagina de internet a Primăriei Iaşi şi unde referire la Sportul în cartiere fac trimitere la acţiuni de masă derulate în... 2014! Altfel, senzaţia că lucrurile se mişcă în vreun fel vine doar din partea ONG-urilor care organizează periodic semimaratoane sau a secţiei de şah din cadrul clubului Politehnica.
Splai Bahlui Mal Drept, implementat după cinci ani de birocraţie
Contrar exemplelor de mai sus, reabilitarea malului drept al Bahluiului reprezintă un proiect pe care Primăria Iaşi chiar şi l-a propus să-l realizeze. În mod normal, lucrările ar fi trebuit finalizate deja, întrucât proiectul vizând „dezvoltarea conectivităţiii teritoriale prin asigurarea accesibilităţii, îmbunătăţirea mobilităţii spre şi dinspre polul de creştere şi a fluidizării traficului în interiorul acestuia” fiind datat 2012. Birocraţia a făcut ca primele licitaţii vizând încredinţarea contractului să se facă în 2015, în condiţiile în care lucrarea ar fi trebuit finalizată pe 31 decembrie, pentru ca Iaşul să nu fie pus în situaţia de a returna Uniunii Europene, aproximativ 10 milioane de euro. Contestaţiile, însă, au ţinut în loc acest proiect, ajungându-se în situaţia de a fi demarat de-abia în acest an şi cu bani de la bugetul local, aproximativ 6 milioane de euro. 
Reintroducerea traseului 9 a „compensat” pierderea titlului de capitală cultura europeană
Lipsa de transparenţă, nepriceperea staff-ului şi controversele la nivelul factorilor de deciziei, neimplicarea cetăţenilor în proiectele culturale, acestea sunt, în mare, motivele care au făcut din Iaşi, Capitală Culturală Europeană cel mai usturător eşec al administraţiei Chirica. Deşi pentru o scurtă perioadă, undeva prin anul 2013, oamenii şi autorităţile deopotrivă credeau că municipiul Iaşi are toate şansele să câştige o bătălie serioasă, cum este cea pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, odată cu trecerea timpului acest vis a devenit tot mai îndepărtat, din cauza unei administrări defectuoase, a lipsei poate de viziune şi a unor interese de ordin economic.
Actualul primar a încercat să paseze responsabilitatea acestui eşec pe umerii predecesorului său, fiind taxat rapid de consilierii liberali. „Mentalitatea lui Chirica este una de loser, care nu ştie pe cine să mai arunce vina. (...) În momentul în care a aflat că Iaşul nu intră pe acestă listă, a convocat repede jurnaliştii şi a mers pe şantiere, zicând că visul lui care se îndeplineşte este acela de a se reintroduce tramvaiul 9, ca o compensaţie pentru că am pierdut acest titlu”, susţineau aceştia. Dincolo de rivalităţi, cert este că dosarul cu care Iaşul s-a prezentat în această competiţie a fost unul penibil, atât timp cât acesta începea cu Mihai Chirica pe prima pagină, după care făcea referire la biserici şi mănăstiri, la moaştelor Sfintei Parascheva şi la FILIT. Dan CONSTANTINESCU


* * *
„Eu am spus de la început că e mai mult decât o formalitate, ci doar o muncă făcută cu abnegaţie într-un context nefavorabil. S-a demonstrat din nou: contextul a fost iar nefavorabil Moldovei. Niciun oraş nu a intrat în finală. Îmi pare rău că echipa mea nu a reuşit să surmonteze decalajul de timp pe care l-a pierdut în perioadă anterioară. Cred că am avut şi un prejudiciu de imagine major. De altfel, una dintre întrebările unui comisar european a fost şi pe această temă, cu ex-ul, ce să zic, noi am făcut tot ce a fost posibil” – Mihai Chirica, despre eşecul proiectului Iaşi, Capitala Culturală 2021


Costuri proiecte
Managementul Traficului - 91 milioane lei
Reabilitare Splai Bahlui Mal Drept - 25 milioane lei (iniţial 10 milioane euro)
Autogara Iaşi - 12 milioane lei
Iaşi, Capitală Culturală - 500.000 euro/anual
Sport în Iaşi (sume valabile pentru 2017) - 165 milioane lei (săli de sport şi terenuri noi în şcoli şi licee, Sala Polivalentă, Stadion Rugby şi Bazin Olimpic)