A explodat preţul ouălor

În ultimele zile, numeroşi cumpărători au reclamat faptul că ouăle cele mai ieftine s-au scumpit cu 75% * mai mult, în hipermarketuri cofrajele cu 30 de ouă sunt greu de găsit * surse din industrie susţin că motivul scumpirii ar fi scandalul de la nivelul Uniunii Europene privind substanţele chimice depistate în ouă

Dacă în urmă cu câteva săptămâni, în pieţele din Iaşi se găseau ouă şi cu 40 de bani, acum, cele mai ieftine sunt 70 de bani, în timp ce aceleaşi produse luate de la producători pot ajunge şi la 1,5 lei, bucata. „Am scumpit marfa cam cu două săptămâni în urmă. Cum de ce? Nu vedeţi că toate se scumpesc!“, a spus, ieri, unul din vânzătorii din Piaţa Alexandru cel Bun.

Practic, unele produse s-au majorat de la 0,40 la 0,70 de bani. Aceleaşi preţuri se regăsesc şi în hipermarketuri, dar cele vândute în cofraje de câte 30 nu erau de găsit. „Am observat că în locul unde trebuiau să fie cofraje mari era gol. Luni erau de vânzare doar cofraje de 10“, a spus Gabriela, un cumpărător aflat într-un hipermarket din Iaşi. Şi producătorii locali au scumpit produsele. „Le-am făcut 1,5 lei de la un leu, dar nu de acum, ci cam de o lună, pentru că s-a răcit vremea, găinile se ouă mai puţin, iar cererea este din ce în ce mai mare pentru astfel de produse“, a explicat un producător local din judeţ.

Ce spun marii producători

Pe lângă scumpirile generate de majorarea accizelor la carburanţi, un alt motiv care a generat explozia la preţul ouălor este legat de scandalul internaţional cu fipronil, potrivit unor surse din industrie.

Substanţa care a fost depistată în ouă, începând cu mijlocul acestui an. Problemele au apărut în Belgia, ţară de unde scandalul s-a împânzit în multe ţări europene. Astfel, pentru că mai multe ferme din spaţiul comunitar au fost închise, cererea de pe piaţă s-a observat în preţul practicat la raft. Potrivit Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), „principalul exportator de ouă către România este Polonia (82% din total importuri)“.

„Ouălor s-au scumpit pentru că nu se mai aduc din Polonia. Acolo le luam de la 0,15 bani, în Iaşi ajungeau cu 0.40 de bani, iar noi le vindeam cu 0,50-0,60 de bani. Acum aducem din alte părţi, dar mai scump“, a explicat un alt comerciant din Piaţa Alexandru.

Fipronilul este o substanţă insecticidă care s-a folosit în fermele de păsări, în special în cele de găini ouătoare, însă de câţiva ani a fost interzis, existând bănuiala că ar putea avea efecte cancerigene asupra omului. Se pare că în multe ferme de păsări din Europa a fost folosit în mod excesiv şi, ca urmare, unităţile au fost închise.

Dezvoltat de compania Rhône-Poulenc la sfârşitul anilor 1980, această substanţă toxică este comercializată din 1993 şi deţinută în prezent de BASF, un gigant al industriei chimice.

Fipronil este prezent în multe produse de combatere a dăunătorilor pentru animale (spray-uri, pipete şi zgarde împotriva puricilor şi căpuşelor pentru câini şi pisici) şi în produse de uz casnic împotriva infestărilor (cu termite, furnici, gândaci). Acţionează prin perturbarea transmiterii impulsurilor nervoase către celulele nervoase. Insectele afectate mor de hiperexcitare. În agricultură, fipronil este utilizat în principal sub marca Regent.

În agricultură, fipronil este utilizat în principal sub marca Regent, împotriva insectelor dăunătoare culturilor de porumb, floarea-soarelui sau cartofi, în special prin acoperirea seminţelor. Acuzat că provoacă o supra-mortalitate a albinelor, această întrebuinţare este interzisă în Franţa din 2004, precum şi în majoritatea ţărilor europene. Rămâne autorizat în acest scop în Belgia şi Olanda, ca şi în multe alte ţări din lume, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

Utilizarea ca insecticid este însă interzisă în Uniunea Europeană la animalele destinate consumului uman, cum sunt găinile şi ouăle lor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasifică fipronilul printre substanţele chimice cu „grad de pericol moderat“ la om, pornind de la testele pe animale.

Nu are un efect cancerigen dovedit dar, în doze mari, poate provoca tulburări neurologice şi vărsături, în special în caz de ingestie voluntară (tentativă de suicid).

în alte cazuri, „efectele care se observă nu se produc decât în caz de expunere repetată (...) şi sunt în general reversibile. O expunere accidentală la o doză foarte mică nu ar trebui să fie dăunătoare“, a explicat Alan Boobis, profesor de toxicologie la Imperial College din Londra, la solicitarea AFP.

Alina STAN, Maura ANGHEL

 

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în medie, un român consumă 262 de ouă/ anual, în timp ce producţia de ouă era, în 2015, de 6,9 milioane de bucăţi.