„Pomană” de 130 de milioane de lei în numele Domnului

 Anul trecut bisericile din ţară au primit nu mai puţin de 130 de milioane de lei de la bugetul de stat. Prin comparaţie, în cei doi ani anteriori sumele au fost semnificativ mai mici. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei se numără printre cele mai înstărite din ţară. Prin activităţile economice pe care le prestează, instituţia a adunat peste şase milioane de lei în 2013.

 

 Guvernul a alocat anul trecut pentru biserici aproape 130 milioane lei, prin bugetul de stat, rectificări bugetare şi alte acte, în condiţiile în care banii acordaţi în intervalul 2012-2013 pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult au însumat 64,2 milioane lei, respectiv 35 milioane lei. Comparativ, o sumă mai mare a fost acordată de Guvern, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, în 2008, an de asemenea electoral, în perioada Cabinetului Tăriceanu, când fondurile alocate cu această destinaţie s-au ridicat la 266,6 milioane lei.

Din suma totală de aproape 130 milioane lei alocată anul trecut, Biserica Ortodoxă Română a primit 109,7 milioane lei, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara - 130.000 lei, Biserica Romano-Catolică - 2,9 milioane lei, Biserica Unită cu Roma - 2,6 milioane lei, Episcopia Reformată din Ardeal - 580.000 lei, Episcopia Reformată de Piatra Craiului - 387.000 lei, Biserica Evanghelică - 75.000 lei, Episcopia Evanghelică Luterană - 90.000 lei, Biserica Unitariană din Transilvania - 75.000 lei, Arhiepiscopia Armeană - 50.000 lei, Biserica Rusă de Rit Vechi - 280.000 lei, Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste - l03.000 lei, Biserica Creştină După Evanghelie - 250.000 lei, Uniunea Penticostală- Biserica lui Dumnezeu Apostolică - 3 milioane lei, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea - 75.000 lei, Federaţia Comunităţilor Evreieşti -Cultul Mozaic - 7 milioane lei, Cultul Musulman - 670.000 lei, relevă un document oficial, citat de Mediafax.

Fondurile au fost acordate pentru restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult, pentru amenajarea şi întreţinerea muzeelor deţinute de unităţile de cult, pentru construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult, a sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, pentru achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţii unităţilor de cult şi de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea, pentru construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult, pentru activităţile de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea, precum şi pentru susţinerea unor acţiuni cu caracter intern şi internaţional realizate de cultele religioase din România.

 

Biserica, activă în campania electorală

În ultimii ani, conform unui document similar citat de Mediafax, bugetul alocat pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult s-a ridicat la 266,664 milioane lei în 2008, 105,259 milioane lei în 2009, 82,703 milioane lei în 2010, 84,785 milioane lei în 2011, 64,264 milioane lei în 2012 şi 35 milioane lei în 2013.

Banii alocaţi de Guvern cultelor şi implicarea bisericii în politică au reprezentat un subiect de dezbatere la finele anului trecut, când, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, conform imaginilor furnizate de presa locală, PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului, i-a îndemnat pe credincioşii din judeţele Satu Mare şi Maramureş prezenţi la slujbă, în faţa unor politicieni din coaliţia de guvernare, să se prezinte la urne şi să îl voteze pe cel pe care l-a definit ca fiind „al nostru, un creştin ortodox, care îşi face semnul Sfintei Cruci”.

Potrivit aceloraşi imagini, episcopul vicar a cerut preoţilor să se aşeze în frunte şi să îi conducă pe credincioşi la urna de vot, după slujba de duminică. „Părinţii, vă puneţi în fruntea credincioşilor, aşa v-am spus, da ? De la biserică nu îi lăsaţi, nu doar că îi îndemnaţi. Vă puneţi în fruntea credincioşilor şi de la biserică, direct la vot în haină preoţească”, a cerut episcopul.

Tot presa locală a prezentat imagini cu un alt preot, şi anume părintele duhovnic Sebastian de la Mănăstirea Ţeghea din judeţul Satu Mare, care, avându-l alături pe liderul organizaţiei judeţene a PSD, Mircea Govor, le spune credincioşilor din biserică: „Este în jurul nostru şi Mircea Govor, care şi el este ortodox, este împreună cu noi şi ne îndeamnă şi el să fim uniţi şi să votăm cu cei care sunt ortodocşi, cu Victor Ponta, căci el poate să ne unească!”.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, a declarat atunci pentru Mediafax că toate cazurile în care preoţii s-au implicat în campania electorală vor fi cercetate de instanţele de judecată bisericească eparhiale, potrivit regulamentelor de disciplină bisericească. 

 

La Iaşi, Biserica e cel mai bun antreprenor

Conform raportărilor financiare pentru anul 2013, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a devansat chiar şi Biserica-mamă de la Bucureşti cu mult în ceea ce priveşte profiturile obţinute.

Concret, în 2013, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a strâns la cutia milei nu mai puţin de 6.201.097 de lei, cu mult mai mult decât estimase la finalul anului trecut. Profitul pe care îl prevăzuse instituţia de cult în raportările financiare era de „numai” 3,8 milioane de lei. Astfel, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a avut anul trecut venituri din activităţile fără scop patrimonial în sumă de 10,9 milioane de lei, iar din activităţile economice a câştigat 41,1 milioane de lei.

Averea totală a Mitropoliei, însă, este greu de estimat din punct de vedere economic. Spre exemplu, în staţiunea Durău, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire. La Miclăuşeni Mitropolia a dobândit şi un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza. Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei deţine proprietăţi importante este cel silvic, suprafaţa de pădure deţinută ajungând la aproape 10.000 de hectare. În urmă cu câţiva ani, de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ au fost retrocedate către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei 9.615 hectare de pădure. Odată cu pădurea, Mitropolia a obţinut şi clădirile construite pe terenul respectiv. Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvică Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu. Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor.