Contre între bancheri şi politicieni pe Legea dării în plată

Guvernatorul Băncii Naţionale a României susţine că acest act normativ aflat acum în dezbatere la Camera Deputaţilor va face inaplicabilă Legea obligaţiunilor ipotecare * pe de altă parte, unul din iniţiatorii Legii dării în plată, deputatul Daniel Zamfir, susţine că Programul „Prima casă“ nu va dispărea ca efect al aplicării ei, deoarece nu poate fi anulată garanţia statului

Legea privind darea în plată face inaplicabilă Legea obligaţiunilor ipotecare, adoptată la finalul anului trecut, după ce România a făcut eforturi timp de 25 de ani pentru a îndeplini condiţiile necesare ca o astfel de lege să fie funcţională, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „În decembrie 2015 a fost adoptată o lege pentru care am fost foarte multă vreme criticaţi la nivel european - Legea obligaţiunilor ipotecare, sau Legea obligaţiunilor acoperite sau garantate cu proprietăţi ipotecare. De ce abia după 25 de ani? Pentru că aveam câteva condiţionalităţi de îndeplinit. (...) Asta s-a întâmplat în decembrie, la o lună după ce a fost adoptată Legea privind darea în plată, care face pilaf Legea obligaţiunilor ipotecare“, a explicat luni Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, una dintre condiţiile pe care România trebuia să le îndeplinească pentru ca o Lege a obligaţiunilor ipotecare să poată funcţiona este reducerea dependenţei sistemului financiar de finanţarea externă, astfel încât economisirea internă să depăşească valoarea împrumuturilor.

„În sfârşit suntem aici. România a ajuns să aibă resurse interne care să acopere creditele“, a subliniat guvernatorul BNR. O a doua condiţie era cea a menţinerii unei lichidităţi confortabile în piaţă, care să ofere încredere investitorilor, condiţie de asemenea îndeplinită de doi ani, a mai spus Mugur Isărescu. O a treia condiţie era aceea de a avea o piaţă imobiliară stabilă, şi din punct de vedere legislativ, pentru ca băncile să poată să acumuleze un pachet de credite suficient, pe baza căruia să poată emite obligaţiuni ipotecare. Potrivit şefului BNR, toate aceste condiţii au fost îndeplinite de România, însă Legea privind darea în plată poate desfiinţa atât Legea obligaţiunilor ipotecare cât şi regulamentul de funcţionare, care a fost definitivat în urmă cu două săptămâni. „Acum două săptămâni s-a venit cu regulamentul. Şi atunci l-am întrebat pe directorul care s-a ocupat: dacă Legea dării în plată trece în forma actuală, ce valoare mai au Legea obligaţiunilor ipotecare şi regulamentul? Şi mi-a răspuns: «nu mai au nicio valoare»“, a subliniat guvernatorul BNR.

Amendamentul care exclude din lege „Prima casă“
Senatorii au adoptat, recent, în unanimitate, proiectul Legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Ei au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului „Prima casă“ şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă. În timpul dezbaterilor, reprezentantul ministerului Finanţelor, secretarul de stat Enache Jiru, a spus că MF susţine punctul de vedere al BNR, arătând că aplicarea actului normativ asupra programului „Prima casă“ ar duce la blocarea acestuia.

Pe de altă parte, iniţiatorul Legii dării în plată, deputatul Daniel Zamfir, susţine că programul nu va dispărea, pentru că nu poate fi anulată garanţia statului. „În ce priveşte Prima casă, mi se pare o intoxicare din partea Băncii Naţionale. Programul Prima casă nu va dispărea. Vă spun cu toată convingerea. Legea Dării în plată nu poate anula garanţia statului pentru că numai aşa ar putea dispărea Prima casă. Garanţia statului este o garanţie suverană. La articolul I al legii vă rog să observaţi că legea se aplică persoanelor fizice consumatori, codebitori, coplătitori, ori, statul român în programul Prima casă are calitate de fideiusor, dar statul român nefiind consumator nu poate fi beneficiar al legii. Cu lucrul ăsta cred că ne-am lămurit“, a spus Zamfir.

El a precizat că dorinţa sa este ca Programul Prima casă să nu fie scos din lege. „Ce nu ni se spune, tinerilor în principal, şi ce nu s-a discutat public în legătură cu programul Prima casă este ce se întâmplă cu un semnatar al programului Prima casă în momentul în care acesta nu mai poate plăti. În momentul în care acesta nu mai poate plăti, statul român plăteşte, prin Ministerul de Finanţe, acea garanţie de 50% către bancă. Bineînţeles, i se va executa şi casa, iar acel cetăţean, peste nu ştiu câţi ani, se va trezi şi cu casa luată şi cu ANAF pe capul lui care va trebui să recupereze acea sumă de bani pe care statul a plătit-o pentru el. Ori, dorinţa mea ca programul Prima casă să nu fie scos de la Legea dării în plată este tocmai pentru că dorim ca şi cei care au semnat un contract prima casă să fie protejaţi, anume să nu mai fie urmăriţi după ce li se execută imobilul de către ANAF până la sfârşitul vieţii. Dobânzile de la ANAF sunt cu mult mai mari decât la bancă“, a mai afirmat deputatul.

Vicepreşedintele Comisiei Juridice, deputatul PSD Ciprian Nica, a declarat, luni, că Legea dării în plată ar putea intra în dezbaterea comisiei abia săptămâna viitoare din cauza unor probleme procedurale, el criticând absenţa băncilor de la dezbatere. juridică.