Economia pe scurt

Cele mai importante informaţii economice ale zilei prezentate pe scurt de cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei.

CrisTim ţinteşte noi pieţe

Unul dintre cei mai mari producători alimentari din România, va investi în acest an peste 5 milioane de euro într-o cramă şi într-o fabrică de mâncare gata preparată (ready meal), segment care a crescut cu 30% anul trecut, a declarat pentru Mediafax Radu Timiş, preşedintele grupului CrisTim. „În acest an investim aproximativ 3 milioane de euro într-o fabrică nouă de ready-meal (n. r. - mâncare gata preparată, vândută în principal la caserolă) la Filipeştii de Pădure. Vom începe în acest an şi anul viitor va intra în funcţiune. Plecăm de la o capacitate de 10 tone pe zi, iar în doi ani vom ajunge la 15-20 de tone pe zi. Vom produce salate, grill-uri gata preparate şi vom trece la supe. E o zonă pe care am identificat-o ca fiind de viitor”, a spus Timiş.

Cris Tim produce deja mâncare la caserolă şi a avut anul trecut vânzări pe acest segment de peste 5 milioane de euro pe an, în creştere cu 30%. În paralel, Timiş vrea să mai investească 2,5 milioane de euro într-o „cramă butic” unde va valorifica producţia de pe terenurile proprii. Dana CHIRU

 

ING Asigurări de Viaţă îşi schimbă numele

ING Asigurări de Viaţă, care deţine peste o treime din piaţa de profil, îşi va schimba denumirea, în aprilie, în NN Asigurări de Viaţă, pentru a sublinia apartenenţa la grupul din care face parte. De asemenea, ING Pensii va deveni NN Pensii, iar ING Investment Management îşi va schimba denumirea în NN Investment Partners. „Procesul de rebranding presupune schimbarea numelui şi a identităţii vizuale, fără a aduce schimbări la nivelul strategiei, al echipei de management şi angajaţi sau la nivelul relaţiei contractuale cu clienţii. Schimbarea nu se referă la operaţiunile bancare, ING Bank păstrându-şi numele în continuare”, se arată într-un comunicat al INS Asigurări de Viaţă. Grupul olandez ING, care a primit ajutor de la stat în 2008, a fost forţat de către Comisia Europeană să-şi separe divizia de asigurări de activitatea bancară. Alina STAN

 

Consumul de energie atinge un nou maxim

Consumul de energie din România a ajuns la maximul ultimilor trei ani la finalul săptămânii trecute pe fondul temperaturilor scăzute, cărbunii fiind principala sursă de producţie, dublată de hidrocentrale, scrie Ziarul Financiar. Centralele eoliene au putut acoperi solicitările doar în măsura în care vremea a fost favorabilă. Astfel, dacă la începutul zilei de 8 ianuarie funcţionau peste 400 de eoliene, după-amiaza mai mergeau doar 3 turbine, seara, când s-a înregistrat vârful de consum, erau 40 de turbine conectate, pentru ca spre miezul nopţii, când consumul scăzuse, vântul să înceapă să bată din nou, energia a 400 de mori de vânt fiind preluată cu prioritate în sistem.

În acest timp, termocentralele pe cărbuni şi hidrocentralele au fost folosite din plin, în contextul în care nici centralele pe gaze nu au putut funcţiona la capacitate maximă din cauza temerilor privind funcţionarea sistemului de transport al gazelor naturale. Dana CHIRU