Handicapul economic al Moldovei EXCLUSIV

O analiză a experţilor în dezvoltare urbană privind evoluţia polilor de creştere din ţară arată o ierarhizare mai puţin optimistă pentru Regiunea de Nord-Est * dintre cei mai importanţi poli de creştere, Iaşul este privit ca având cea mai redusă dezvoltare, iar principalul motiv ar viza lipsa infrastructurii, care determină investiţii mult mai reduse * pentru a-şi consolida poziţia în regiune, experţii recomandă crearea unei reţele de susţinere între polul de creştere şi oraşele secundare precum Bacău, Suceava şi Botoşani, dar şi realizarea de proiecte care să crească zonele metropolitane din jurul oraşelor importante

Un raport prezentat de experţii Băncii Mondiale privind evoluţia polilor de creştere în perioada de finanţare 2007-2013 şi premizele pentru noua etapă 2014-2020, subliniază din nou decalajul economic dintre regiunile ţării. Astfel, dacă Bucureştiul a ajuns la nivelul economic al marilor oraşe din Uniunea Europeană, polii de creştere încă mai au de recuperat teren.

„Majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est au trecut printr-un proces de recalibrare în ultimele două decade şi jumătate, care a generat anumite schimbări semnificative la nivelul structurii economice şi la nivelul demografiei. Trecerea de la o economie de stat planificată la o economie de piaţă a condus la o redistribuire a creşterii între regiuni şi centre urbane. Capitalele au ajuns deja la «viteza de croazieră» şi concurează cot la cot cu capitalele din vestul Europei. Oraşele secundare însă performează sub potenţial şi dezvoltarea lor trebuie încurajată şi catalizată printr-o serie de intervenţii cheie“, a punctat Marcel Ionescu-Heroiu, expert al Băncii Mondiale şi co-autor al studiului „Polii de creştere- noua etapă“.

Problemele firmelor din Moldova în „economia viitorului“

Analiza realizată de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice, care a fost prezentată vineri la Iaşi, indică faptul că municipiul Bucureşti alături de cei şapte poli de creştere regionali - Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara - generează 75% din veniturile firmelor din România.

Trei „oraşe de succes“

Dintre cei şapte poli de creştere, apar ca „oraşe de succes“ - Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi. Evoluţia economică rapidă a celor trei are la bază un „mix format din densitate demografică şi economică, accesibilitate la pieţe mari (cum e cea a Uniunii Europene), universităţi atractive şi un sector al serviciilor aflat într-un proces de dezvoltare rapidă, ceea ce a încurajat creşterea într-un ritm alert a economiei acestor oraşe (aceste oraşe sunt în top în UE în ceea ce priveşte ritmul de creştere al economiei locale). Situaţia este diferită în zonele metropolitane cu un profil predominant industrial şi care au sectoare TIC, financiare şi de servicii profesionale mai puţin dezvoltate. În aceste centre urbane secundare, ritmul creşterii economice a fost mai lent cu o mai slabă atractivitate pentru forţa de muncă şi cu o mai slabă migraţie“.

Puncte critice pentru Iaşi

Dintre cele trei oraşe, Iaşul se află pe ultima poziţie, iar principalul dezavantaj vizează „distanţa mult mai mare faţă de marile pieţe pentru export din Vest, dar şi distanţa faţă de Bucureşti“. Practic, lipsa infrastructurii rutiere care să asigure conectivitate rapidă, determină cel mai mare oraş din estul ţării să aibă o creştere economică mult mai lentă. Totodată, un alt minus al Iaşiului şi al zonei urbane funcţionale din jurul oraşului vizează rata scăzută de urbanizare. Practic, oraşul este înconjurat doar de comunităţi rurale, neavând nicio altă ancoră urbană în imediata proximitate. De aceea, Iaşul are şi cea mai scăzută dinamică economică. Aceeaşi realitate se aplică întregii regini. „Regiunea de Nord-Est este una dintre cele mai populate din ţară, dar una cu un grad scăzut de urbanizare“, atrag atenţia experţii Băncii Mondiale. La nivelul regiunii, cele mai active zone urbane rămân Iaşul şi Bacăul. Pe de altă parte, din analiza experţilor mai reiese că firmele concentrate în zona Bacău-Piatra Neamţ- Roman generează aproape un sfert din cifra de afaceri din Regiunea de Nord- Est, mai mult decât Iaşul singur.

Reacţii după anunţul de majorare a lefurilor bugetarilor

Printre avantajele Iaşului se numără dinamica centrului universitar, dar pentru a rămâne competitiv oraşul are nevoie de numeroase investiţii. Recomandările experţilor legate de atragerea investiţiilor străine fac referire la îmbunătăţirea infrastructurii de transport atât aerian, prin continuarea extinderii Aeroportului, cât şi construirea unei autostrăzi care ar asigura conexiunea cu pieţele din vest prin transportul mult mai rapid al mărfurilor.

Recomandarea experţilor pentru noul exerciţiu financiare european care abia acum începe să demareze este ca polii de creştere să atragă fonduri europene prin care să crească şi zonele metropolitane din jurul lor, dar şi să creeze punţi de legătură cu celelalte mari oraşe din regiune.

Şapte dintre oraşele mari ale României - Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara – au primit finanţare UE în sumă de 600 milioane euro în perioada 2007-2013. „Această finanţare a avut drept rezultat o serie de îmbunătăţiri majore ale infrastructurii şi serviciilor urbane, care au încurajat o mai bună productivitate şi au atras şi o migraţie internă. Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte de investiţii s-au concentrat pe centrul oraşelor şi nu au putut sprijini integrarea unor zone metropolitane mai mari într-un sistem urban coerent, funcţional şi orientat pe creştere“, a punctat Marcel Ionescu-Heroiu, expert al Băncii Mondiale.