Harta insolvenţelor din România

 

Cel mai afectat sector este cel al construcţiilor, iar Bucureştiul ocupă prima poziţie la nivel de regiuni, cu o creştere de 23% a numărului de firme intrate în incapacitate de plată. Intrarea în vigoare a noii Legi a insolvenţei face dificilă estimarea evoluţiei numerice a dosarelor noi. Cei mai afectaţi sunt furnizorii comerciali, care au rămas cu o „gaură” de 3,25 miliarde lei, în timp ce băncile revendică 2,6 miliarde lei.

 

 

Coface România a realizat recent un nou studiu privind evoluţia numărului de insolvenţe în România, de această dată luând în considerare cazurile noi înregistrate la Buletinul Procedurilor de Insolvenţă în perioada ianuarie - iunie 2014.

Din analiza realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că, pe parcursul primului semestru al anului 2014 s-au deschis 12.453 de insolvenţe noi, în scădere cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 13.855 de proceduri noi de insolvenţă.

Considerând media ultimilor 10 ani, numărul insolvenţelor deschise în a doua jumătate a anului a reprezentat între 80% - 85% din nivelul înregistrat în primul semestru. Dacă această dinamică se va păstra şi în semestrul doi al anului curent, este foarte probabil că vom asista la un volum total de maximum 23.000 de insolvenţe deschise pe parcusul anului 2014.

Aceasta ar echivala cu o contracţie de aproximativ 15% a numărului de insolvenţe nou deschise în anul curent, comparativ cu anul 2013. Totuşi, trebuie luat în considerare şi faptul că, in iunie 2014 a intrat în vigoare noua lege a Insolvenţei, iar impactul acesteia în practică şi schimbarea conduitei companiilor sunt dificil de estimat cu exactitate, existând posibilitatea ca evoluţia numerică a dosarelor de insolvenţă nou înregistrate până la sfârşitul anului să sufere variaţii semnificative.

Construcţiile, pe primul loc în topul insolvenţelor

Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, sectorul construcţiilor, care a ocupat constant un loc în top 10 pentru ultimii 5 ani, este încadrat acum pe prima poziţie. Fabricarea produselor textile, industria extractivă, industria metalurgică şi HORECA rămân în top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active.

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă din prima jumătate a anului 2014 a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior. Numărul de insolvenţe a crescut în perioada analizată doar în Bucureşti (+23%) şi în zona de Vest (+8%), restul regiunilor înregistrând scăderi pentru acest indicator, cele mai semnificative contracţii fiind înregistrate în zona de S-E (-23%) şi zona de N-E (-22%).

Îmbunătăţirea disciplinei de plată, înregistrată în primul trimestru, se poate observa şi în prima jumătate a anului curent, cifrele indicând o contracţie valorică şi numerică cu aproximativ 30% a instrumentelor refuzate la plată, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

În acelaşi timp, numărul insolvenţelor deschise în rândul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro a scăzut cu 30% în perioada analizată, indicând un posibil recul al impactului de contagiune în rândul companiilor peste medie.

Furnizorii comerciali sunt cei mai afectaţi de noile insolvenţe

Pentru o cercetare mai aprofundată a cauzelor care au determinat intrarea în insolvenţă a companiilor în primul semestru al anului curent, Coface a analizat declaraţiile financiare ale acestor companii pentru perioada 2008 - 2013. Ca o concluzie generală privind evoluţia firmelor care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului 2014, analizând în retrospectivă perioada 2008 - 2013, se observă că majoritatea datoriilor suplimentare (3,3 miliarde lei) au fost atrase pentru acoperirea pierderilor (în creştere cu 2,3 miliarde lei) şi a investiţiilor în creanţe (1,1 miliarde lei active circulante în creştere, peste 95% reprezentând creanţe) în condiţiile în care valoarea contabilă a activelor fixe a rămas aceeaşi, firmele insolvente au atras capitaluri cu precădere pe termen scurt de la furnizori, soldul acestora în totalul datoriilor pe termen scurt crescând de la 35% (anul 2008) la 50% (anul 2013) iar creşterea constantă a duratei medii de încasare indică o politică neadecvată de risc comercial, durata medie de încasare a creanţelor crescând cu 81 de zile în intervalul analizat, de la 79 de zile (anul 2008) la 160 de zile (anul 2013). Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plată a furnizorilor crescând cu 117 de zile în intervalul analizat, de la 112 zile (anul 2008) la 229 de zile (anul 2013).

Coface a calculat „factura” generată de firmele care au intrat în insolvenţă în prima jumătate a anului 2014, pentru a vedea cine sunt plătitorii şi care a fost impactul pentru fiecare categorie, iar cifrele finale sunt următoarele: furnizori comerciali: 3,25 miliarde lei, bănci: 2,6 miliarde lei, acţionari: 1,7 miliarde lei (nu este un cost real, direct, ci un cost de oportunitate a deciziei de a nu plăti dividende) şi ANAF (Statul): 0,65 miliarde lei. www.antitepari.ro

 

„Chiar dacă se observă o scădere cu 10% a numărului de companii care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru al anului curent, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul firmelor nou înfiinţate a înregistrat o contracţie şi mai mare, respectiv de 24%. Putem discuta despre o revenire graduală a comportamentului de plată, pe fondul reducerii numărului de companii care îşi întrerup activitatea, precum şi a instrumentelor de plată. Toate acestea într-un mediu economic care nu este foarte atrăgător pentru investitorii privaţi şi iniţiativa antreprenoriatului” - Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania