Iaşul are 8.000 de şomeri fără studii!

* „Când vorbim de criza forţei de muncă, nu vorbim neapărat de faptul că nu există un număr suficient de persoane, ci de faptul că nu mai avem oameni calificaţi. Aici avem o mare problemă”, a declarat consultantul independent George Albulescu, fost inspector şef ITM Iaşi

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a fost alături de operatorii economici care au participat joi, 13 septembrie, la o sesiune de informare axată pe teme de actualitate, legate forţa de muncă şi relaţiile de muncă, din perspectiva noutăţilor Codului muncii şi a modificărilor aflate în lucru, pe de o parte, precum şi pe instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Forța de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante elemente din ansamblul factorilor de producție. De aceea, modul de concepere a organizării diverselor activități ar trebui să aibă în vedere (împreună cu alte elemente), problema ocupării, a utilizării mâinii de lucru, ea fiind încadrată ca o dimensiune specifică dezvoltării. „Noi numărăm salariat cu salariat. Suntem, undeva, la 200.000 de persoane angajate. În ceea ce priveşte somajul, 13.000 de persoane se află în somaj, dar, atenţie, dintre acestea aproape 8.000 sunt fără studii – mai puţin de 4 clase, sau de 8 clase, şi ştiţi foarte bine că, potrivit legii învăţământului, dacă nu ai cel puţin 8 clase, nu te poţi califica. Aşadar, ei ar trebui să intre într-un program a doua şansă - întâi să parcurgă în mod accelerat clasele de care mai au nevoie, şi abia ulterior să fie calificaţi. Programul începe cu identificarea acestora, şi va fi foarte interesant să vedem cum stăm din punct de vedere numeric, cât şi din punct de vedere al calificării acestora. Legat de criză, când vorbim de criza forţei de muncă, nu vorbim neapărat de faptul că nu există un număr suficient de persoane, ci de faptul că nu mai avem oameni calificaţi. Aici avem o mare problemă, a declarat consultantul independent George Albulescu, fost inspector şef ITM Iaşi, adăugând că, în comparaţie cu celelalte oraşe, cu siguranţă stăm mult mai bine. „Suntem un magnet din punct de vedere al învăţămânutului superior, care atrage forţa de muncă din toate celelalte judeţe. Mulţi dintre tinerii care vin la studii în Iaşi rămân aici, nu mai pleacă la Vaslui sau la Botoşani, cu certitudine”, a mai precizat acesta.

Noutăţi legislative

Noua lege a internship-ului deschide piaţa forţei de muncă şi dă posibilitatea ca fiecare firmă să îşi angajeze, dacă doresc, un număr de interni. Potrivit fostului inspector şef ITM Iaşi, George Albulescu, un program de internship poate însemna atât un start de succes în carieră, cât şi o modalitate excelentă pentru a căpăta experienţa practică, şansa de a cunoaste profesionişti din domeniu. „Legea are nişte condiţii de îndeplinit - nu sunt foarte grele, de exemplu trebuie să aibă un formator şi un coordonator, sau o firmă care are 20 de salariaţi, nu are voie să aibă mai mult de doi interni. De asemenea, internul poate să fie plătit, există o indemnizaţie pentru acesta – cu cel puţin 50 la sută din salariul minim garantat în plată. Avantajul este că forţa de muncă este mai ieftină, pe de o parte, iar pe de altă parte firmele îşi pot forma angajatul aşa cum îşi doresc. Programul de internship se poate întinde pe o perioadă de 12 luni, şi poate să fie în cuantum maxim de 720 de ore. Această lege vine cu precădere în ajutorul tinerilor, al studenţilor – aceştia pot învăţa efectiv partea practică a meseriei”, a declarat Albulescu.

Modificări importante a suferit şi Legea zilierilor (Legea 52), potrivit lui George Albulescu. La această lege s-a introdus o mediere în ceea ce priveşte angajarea acestora. „Interesant este faptul că se măreşte perioada pentru care poate fi angajat zilierul. Dacă înainte perioada era de doar 90 de zile, acum este posibil până la 180 de zile. O altă lege care flexibilizează forţa de muncă şi care dă posibilitatea reducerii cheltuielilor angajatorului este telemunca - acea activitate ce se desfăşoară în faţa unui video - terminal, activităţile specifice fiind în special it-ul, outsoursingul sau videochatul”, susţine George Albulescu.

Concret, telemunca este „forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor”.

„Trebuie ştiut că această lege cuprinde şi o serie de sancţiuni care vin odată cu nerespectarea unor prevederi obligatorii prevăzute de Codul Muncii. Mai precis, în contractul individual de muncă trebuie să existe obligaţia că este vorba despre telemuncă, să existe obligaţia de a preciza unde se desfăşoară telemunca, precum şi asigurarea echipamentelor şi întreţinerea acestora, care revine angajatorului.

Totodată, programul de muncă poate să fie un program variabil, dar trebuie să fie bine delimitat în contractul de muncă. Angajatorul are dreptul să controleze angajatul la locul unde acesta îşi desfăşoară activitatea, autorităţile statului pot şi ele să îl controleze, dar există un impediment - trebuie anunţat din timp controlul, iar acesta se poate face doar cu acceptul angajatului”, a declarat Albulescu.

Amenzi uriaşe pentru munca la negru

În ceea ce priveşte munca fără forme legale, s-a introdus o modificare privind sancţionarea - angajatorii care vor fi găsiţi că nu declară munca vor fi sancţionaţi cu amenzi de maxim 200.000 de lei, iar primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, cu posibilitatea plăţii în 48 de ore a jumătate din valoarea acesteia. Florentina SANDU