Leul nu ţine pasul cu celelalte monede din regiune

Creşterea cererii de valută din partea comercianţilor şi semnele de întrebare privind scena politică locală au decuplat leul de trendul apreciativ al celorlalte monede din regiune.

 

După aprecierea de circa un ban de marţi, ieri cursul euro a crescut de la 4,5157 la 4,5217 lei. După o deschidere la 4,516 lei, tranzacţiile s-au realizat între 4,513 şi 4,523 lei, cotaţiile de la ora 14:00 fiind de 4,519 – 4,522 lei.

Posibilitatea ca la jumătatea lunii viitoare să asistăm la o creştere a dobânzilor din SUA a declanşat un nou raliu de creştere a dolarului faţă de euro. Astfel, cursul din piaţa locală a monedei americane a urcat de la 4,2854 la 4,3066 lei, maxim al ultimelor aproape două luni, mai sus cu zece bani faţă de finalul lui ianuarie, iar cotaţiile fluctuau între 4,277 şi 4,308 lei.

Moneda elveţiana stagna pe pieţele internaţionale la 1,063 – 1,065 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 4,2443 la 4,2519 lei.

Evoluţia leului din următoarele luni va fi influenţată, mai ales, de factorii externi. Pe plan local atrage atenţia sondajul lunar „Barometrul Industrial“ efectuat de IRSOP şi SNSPA în rândul managerilor din industrie. Acesta indică faptul că luna ianuarie a fost una negativă pentru activitatea din industrie, fiind a două lună consecutivă de contracţie. O continuare a acestei tendinţe ar putea afecta întreaga economie, având în vedere că industria are un aport la formarea PIB de 23-25%.

În regiune, moneda poloneză se aprecia faţă de cea europeană la 4,288 – 4,3 zloţi iar cea maghiară la 307,1 – 307,8 forinţi.

Perechea euro/dolar a scăzut până la 1,0494 dolari, nivel minim al ultimelor şapte săptămâni. Scăderea a avut loc în ciuda faptului că politica de relaxare cantitativă a BCE îşi arată roadele, inflaţia din zona euro crescând luna trecută la 1,8%, conform unui raport Eurostat iar indicele Ifo care măsoară moralul întreprinzătorilor germani a cunoscut o redresare neaşteptată.

Aceste date pozitive sunt umbrite de perspectivele politice europene, precum alegerile legislative din Olanda şi cele prezidenţiale din Franţa, care ar putea fi câştigate de eurosceptici. Această ar îngreuna programul de redresare al Greciei, care trebuie să achite până în iulie rate restante de 7 miliarde euro

Analiza a fost transmisă de DOMUS M&D