Prima victimă în scandalul Microsoft

Unul dintre contractele care implică utilizarea licenţelor Microsoft a fost propus pentru suspendare de către Ministerul pentru Societatea Informaţională. Decizia vine ca urmare a unei analize interne în cadrul ministerului realizate la finalul anului trecut. Pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012 suma pe care MSI a achitat-o se ridică la 104,1 milioane de euro.

Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, la 30 decembrie 2014, suspendarea plăţilor prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013 privind asigurarea legalităţii licenţelor Microsoft utilizate în mai multe instituţii publice. „Urmare a unei analize efectuate la finele anului 2014 de către o comisie a MSI am hotărât că avem o serie de argumente întemeiate pentru a cere instanţei suspendarea executării plăţilor prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013. Ne-am adresat instanţei pentru a ne spune dacă aceste argumente sunt sau nu întemeiate, aşa cum au rezultat în urma analizei interne”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu, citat de Mediafax.

La mijlocul lunii decembrie, după ce a fost avizat pentru a prelua conducerea MSI, Grindeanu a declarat că amânarea plăţii celei de-a doua tranşe de 50 milioane de lei pentru licenţele Microsoft, care trebuia achitată în octombrie, va genera penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere de la 1 ianuarie 2015. „Conform contractului, plata sumei trebuia efectuată în cursul lunii octombrie. În prezent, Corpul de control al ministerului verifică clauzele contractului. Sperăm să avem un raport în cel mai scurt timp pentru că vom fi obligaţi, conform contractului, să achităm penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere”, a afirmat Grindeanu la 15 decembrie 2014. Anterior, fostul ministru Răzvan Cotovelea spunea că amânarea efectuării plăţii este efectul verificărilor aflate în curs cu privire la numărul licenţelor utilizate.

 

Unicredit intră în „horă”

La finele anului 2014, MSI a solicitat Curţii de Apel Bucureşti, in calitate de reclamant, suspendarea executării unui act încheiat la 3 aprilie 2013. În Dosarul 7738/2/2014, pârâţii sunt D-CON.NET.AG şi Unicredit Ţiriac Bank. De asemenea, într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti, MSI a solicitat o acţiune în constatare. Pârâţii sunt în Dosarul 45482/3/2014 sunt D-CON.NET.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG) şi Unicredit Ţiriac Bank.

În iulie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională a transferat către UniCredit Ţiriac suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licenţe Microsoft de către Ministerul Educaţiei, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG.

Plata a reprezentat cea de-a treia tranşă – şi ultima – dintr-un contract încheiat în august 2011 şi valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranşe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei. „Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011”, se arăta într-un răspuns al MSI din 12 august 2013 remis Mediafax.

Anterior, ministerul a achitat două tranşe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 şi 5.078.925,50 euro în anul 2012.

 

Licenţele, pentru ministere

În urma unei licitaţii din iulie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licenţe Microsoft de către circa 30 de instituţii publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere. Furnizorul dreptului de utilizare a licenţelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitaţia organizată de minister. Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi MSI a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009.

În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranşe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opţiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licenţelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituţiile administraţiei publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009.

În total, pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro şi 13,9 milioane de euro.

Pentru asigurarea legalităţii utilizării licenţelor Microsoft utilizate în instituţiile publice în intervalul 2013-2015, părţile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro. În intervalul 2005-2009, autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unui contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited. 

 

În luna septembrie a acestui an, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Codruţa Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să ceară Senatului şi Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme şi Şerban Mihăilescu. De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

Pentru alţi cinci foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.