Raport pe culturile însămânţate

Oficialii din Ministerul Agriculturii au detaliat situaţia însămânţărilor din toamna anului trecut şi din această primăvară * aceştia au vorbit şi despre efectele secetei prelungite din judeţele Moldovei, dar şi ale grindinei din ultima perioadă

Culturile însămânţate în toamna anul trecut - grâul, orzul şi rapiţa - se află într-o stare avansată de dezvoltare, însă variaţiile de temperatură şi fenomenele meteo extreme pot afecta nivelul producţiei finale, dacă acestea devin persistente, apreciază secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

„Culturile însămânţate în toamnă sunt dezvoltate corect în această perioadă din aprilie. Este un an cu culturi destul de avansate, la orz chiar a apărut spicul şi burduful. Variaţiile de temperatură pot fi o problemă, dar dacă temperaturile nu se duc sub 10 grade Celsius şi nu sunt persistente, acestea nu vor afecta culturile foarte mult. Culturile suferă doar dacă variaţiile sunt bruşte pentru că planta consumă mai multă energie ca să se adapteze, fie la temperaturi ridicate, fie la cele scăzute, şi această pierdere de energie înseamnă o diminuare a calităţii pe producţia finală. Deocamdată nimeni nu poate să evalueze ce nivel al producţiei vom avea în acest an, deoarece în prezent sunt dezvoltate corect şi orzul şi grâu şi rapiţa. Nu trebuie să uităm că anul acesta culturile se vor recolta mai repede decât în anii anteriori pentru că am avut o iarnă călduroasă şi au pornit mai repede în vegetaţie decât de obicei. Va fi un an total diferit faţă de anul trecut“, a declarat Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.

În cazul culturilor de primăvară, reprezentantul MADR a precizat că în zonele unde s-a semănat floarea soarelui şi porumb, ploile din ultima perioadă au fost „o gură mare de oxigen“. „Mai sunt suprafeţe care trebuie însămânţate în perioada următoare, dar azi, dacă discutam despre însămânţări, suntem în grafic. Se anunţă secetă, dar depinde ce înseamnă această secetă, dacă este bruscă, la temperatură ridicată şi cu variaţii ale vântului, care usucă apa foarte repede sau este secetă pe o perioadă mai lungă şi lentă. În momentul de faţa sunt zone aprovizionate mai bine cu apă, dar sunt şi zone în care se simte lipsa precipitaţiilor de-a lungul timpului, precum zona Moldovei, o parte din Dobrogea, o parte din centru şi nord-est, dar nu pe arii extinse. Ploile din ultima perioadă au căzut bine, exceptând grindina din apropierea Bucureştiului, unde au fost distruse spaţii protejate cultivate cu legume. Aici trebuie găsite formule pentru a fi ajutaţi, însă abia acum se fac evaluări la nivelul primăriilor şi vom vedea ulterior, în funcţie de intensitate, ce putem face pentru producători“, a explicat Botănoiu.

Potrivit acestuia, viţa de vie nu a suferit foarte mult din cauza fenomenelor meteo din această primăvară, însă, în cazul pomilor fructiferi, mai ales pentru caişi, „situaţia este ireversibilă“ dacă aceştia au pornit în vegetaţie, iar ulterior temperaturile au scăzut sub 2 grade Celsius.

În toamna anului 2015, au fost însămânţate cu grâu 1,993 milioane hectare, cu secară - 8.569 ha, triticale - 83.867 ha, orz de toamnă - 292.146 ha, orzoaică de toamnă - 77.788 ha şi rapiţă - 471.396 ha. Suprafaţa agricolă programată pentru însămânţări în primăvara acestui an se ridică la 5,13 milioane hectare, mai mult de jumătate, respectiv 2,6 milioane hectare, vor fi ocupate cu porumb boabe, iar 1,054 milioane hectare cu floarea-soarelui, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Până la mijlocul lunii aprilie 2016, a fost însămânţată o suprafaţă totală de 2,54 milioane hectare (49,5% din program). Porumbul a fost însămânţat pe 40,3% din suprafaţa programată, respectiv pe 1,05 milioane hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 62,5% din suprafaţă, totalizând 659.811 hectare. De asemenea, au mai fost însămânţate 141.874 de hectare cu ovăz de primăvară (91% din program), cu orzoaica de primăvară - 119.637 hectare (88%), soia - 42.253 ha (33%), legume în câmp şi solarii - 100.252 hectare (43,4%), cartofi de toamnă - 116.266 ha (70%), sfecla de zahăr - 22.913 (87%). Au mai fost realizate însămânţări cu mazăre şi fasole boabe, plante medicinale şi tutun.

Deficite de apă în sol, secetă pedologică moderată şi puternică, se vor înregistra în cea mai mare parte a Crişanei, centrul şi sud-estul Dobrogei, nordul, estul şi vestul Moldovei, sud-vestul şi local în centrul Transilvaniei, izolat în nord-vestul Banatului. În stratul de sol 0-20 cm/ogor, aprovizionarea cu apă se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. În centrul şi sud-estul Dobrogei, Crişana, nordul, nord-vestul şi izolat în estul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei, nord-vestul Banatului, se va semnala seceta pedologică moderată şi izolat puternică.