Rodipet, ”tunul” fraților Awdi. DIICOT este aproape de finalizarea anchetei privatizării celui mai mare distribuitor de ziare

Procurorii Antimafie vor trimite anul acesta în instanță dosarul devalizării Rodipet, fosta companie gigant de distribuție a presei scrise din anii ’90 și începutul primei decade de după 2000. În replică, afaceristul libanez care a preluat societatea în 2003, cere o despăgubire record de 800 de milioane de euro tocmai pentru că statul a anulat privatizarea în 2009.

Dorința lui Hassan Awdi, fostul proprietar al Rodipet (rebotezată între timp Network Press Concept) de a cere daune de 800 de milioane de euro statului român vine după ce acesta a fost informat de DIICOT că i s-au respins contestațiile sale la expertiza contabilă din dosarul privatizării companiei, așa cum ni s-a transmis de la surse implicate în anchetă. În raportul financiar, care a fost obținut și de “Libertatea”, se stabilește că Hassan Awdi s-ar face vinovat de devalizarea Rodipet prin constituirea și aderarea la un grup organizat care a păgubit compania cu 35,5 milioane de euro.

Cum a fost falimentat Rodipet

Pasul 1: Sprijin politic. Conform schemei descoperită de procurori, Hassan Awdi și fratele său, Mehdi Awdi, au devalizat compania între anii 2003 și 2011, beneficiind de “conexiunile la nivelul clasei politice și a Guvernului României din perioada respectivă”.

Pasul 2: Controlul banilor din cont. Scopul acțiunilor ilegale, conform anchetatorilor, a vizat preluarea Rodipet printr-un proces de privatizare și apoi scoaterea din conturi a sumei de 35,5 milioane de euro.

Pasul 3: Transferul sumelor. Banii au fost direcționați către alte firme deținute de frații Awdi și care făceau parte din Awdi Group. Mai exact, au fost încheiate contracte de împrumut, consultanţă, reprezentare, vânzare, prestări servicii, total defavorabile societăţii.

Pasul 4: Lipsa de reacție a guvernului. Acoperirea acestor infracțiuni a fost ușurată de lipsa de implicare și de reacție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, condusă atunci de Ovidiu Mușatescu. Acesta a decedat în anul 2009.

Privatizarea, semnată de o secretară

“Această atitudine s-a manifestat inclusive în momentul semnării contractului nr. 62 din 23 decembrie 2003 când Ovidiu Mușatescu a acceptat ca Magnar Two Srl să fie reprezentată de Angela Liliana Coman, secretara personală a lui Hassan Awdi, care nu avea nicio calitate în cadrul societății”, se precizează într-o ordonanță a DIICOT.

În acest dosar, Hassan Awdi, alături de alte șapte persoane, este urmărit penal pentru inițiere, consituire și aderare la un grup organizat, delapidare și spălare de bani. Rodipet Bucureşti a fost privatizată în anul 2003, când Magnar Two a preluat integral firma. În 2009, compania a revenit în posesia statului român, însă soarta firmei era deja pecetluită. Fostul Rodipet se află în insolvență din 2009.

Afaceristul libanez se consideră o victimă în acest dosar și consideră că el a fost cel nedreptățit de un abuz al statului român în momentul când a fost deposedat de acțiunile de fostul Rodipet.

Reamintim că săptămâna trecută, “Liberatea” a anunțat că Hassan Awdi dorește să ceară la Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială suma de aproape 800 de milioane de dolari din partea statului român. Asta pentru că a fost deposedat de peste 134 de proprietăți după ce, în 2009, a fost anulată privatizarea Rodipet către firmele controlare de afaceristul libanez.

CUM S-A FĂCUT PRIVATIZAREA CU BANII RODIPET

La data de 12 decembrie 2003 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.62 între Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și Magnar System Com srl Otopeni reprezentată de Angela Liliana Coman, secretara personală a lui Hassan Awdi, având ca obiect pachetul majoritar de acțiuni la Rodipet, transferul dreptului de proprietate având loc în 31 mai 2004.

La momentul încheierii contractului, Rodipet avea 3.127 de salariați, angajați cu contract individual de muncă, încheiat pe o perioadă nederminată. În acest moment, fostul Rodipet mai are 11 salariați conform datelor de la Ministerul de Finanțe.

Cumpărătorul se obliga, printre altele, să mențină numărul de salariați, să nu schimbe obiectul de activitate și să nu înstrăineze acțiunile pe o perioadă de minimum cinci ani. Grupul de firme al lui Hassan Awdi se mai obliga să facă o infuzie de capital de două milione de dolari într-un an de la transferul acțiunilor, și 3,75 milioane de euro în investiții.

La data de 19 august s-a încheiat contractul de cesiune acțiuni ale Rodipet între Magnar System Com srl Otopeni, reprezentantă de Hassan Awdi, și Supremp Corporation, reprezentată prin Iordan Ioniți și firma Monalisa Investments srl controlată tot de afaceristul libanez.

Chiar dacă Hassan Awdi nu a respect clauza prin care se obliga să nu înstrăineze acțiunile Rodipet, de-abia în 2009, luna mai, AVAS a activat clauza de reziliere a contractului de privatizare. Cu toatea acestea, era prea târziu pentru că în conturile companiei nu se mai găseau resurse finanaciare, conform angajaților care au rămas acum în firmă. Prin urmare, a fost deschisă procedura insolvenței în același an, procedură în urma căreia sumele stabilite ca fiind debite ale Rodipet vor fi plătite tot de statul român.

Investițiile, plătite din banii companiei

Pe 2 decembrie 2004, Rodipet semnează un contract cu Iordan Bădeanu, și el suspect în dosarul DIICOT, prin care firma Supremo Corporation, controlată tot de Awdi, primea suma de 28 de milioane de lei ca finanțare. Operațiune este consideraă una ilegală de DIICOT.

Asta pentru că banii au fost dați de Supremo înapoi la Magnar Two srl (fosta Magnar System Com) care mai departe a readus banii în contul Rodipet sub forma investițiilor pe care trebuia să le realizeze în baza contractului de privatizare.