Aventura continuă, în fiecare zi ieşim din tipare!

Dragă cititorule,
Află că sunt bine, sănătoasă, ceea ce îţi doresc şi ţie!

Într-o lume care merge pe repede înainte cotidianul Evenimentul Regional al Moldovei a împlinit 25 de ani cu apariţii zilnice, de luni până sâmbătă.  7.654 de ziare în care şi-au găsit loc informaţii şi opinii prin care am dorit să ne păstrăm echilibrul pe o piaţă media coruptă de flagelul tabloidizării.

Dintr-o lungă listă de cuvinte prin care am dorit să ne caracterizăm activitatea de un sfert de secol am ales sub umbrela EVENIMENTUL - echipă, viziune, echilibru, noutate, inedit, maturitate, echidistanţă, nonconformism, talent, unitate şi libertate. Din punctul meu de vedere, primul cuvânt este şi stâlpul - echipă, pentru că un ziar nu se face de unul singur. Oricât de important crezi că eşti, niciodată nu vei ştii totul, iar cei de lângă tine au menirea să-ţi aducă aminte zi de zi care sunt limitele tale şi care sunt mijloacele prin care le poţi depăşi. De fapt, echipă este un cuvânt care în această situaţie este echivalent cu familie, în care orice membru este unic şi merită respectat şi iubit pentru ceea ce aduce el diferit în relaţia din această micro-comunitate.

Sfârşitul plopului putred

Pentru mine, mai 2016 reprezintă o dublă aniversare. De zece ani practic această meserie care mi-a dat oportunitatea să mă cunosc mai bine şi care mi-a adus în cale oameni „lumină“, cum îmi place să-i numesc. Oameni care mi-au luminat calea şi pe care i-am făcut parte din povestea mea. Zece ani în care am crescut zi de zi alături de diferite echipe, cu oameni unici care şi-au lăsat amprenta în felul meu de a creşte profesional în această lume.

FRICA şi IUBIREA din sânul Europei

Recent, mergând la Suceava în Caravana Evenimentul la mini-redacţie au poposit trei clase de liceeni care au dorit să afla din tainele meseriei de jurnalist. Datorită lor am făcut o scurtă evaluare personală la 10 ani de la debut. Cred, aşa cum le-am spus şi lor, că am ajuns să practic această meserie din prea plin de curiozitate, din dorinţă de a cunoaşte ce se află în spatele spectacolului care ne trece zilnic prin faţa ochilor. Că întotdeauna am dorit să văd dincolo de cortină. Cred că datoria celor care încă mai practică această meserie este să continue să fie o lanternă, una care să arate comunităţii ceea ce e dincolo de aparenţă.

Dar din dar se face Rai

Le-am spus că este o meserie grea, una care te mutilează emoţional, dacă o laşi, dar că îţi şi dă înmiit. Că este una din puţinele modalităţi de a întâlni de la şefi de stat, muncitori, oameni de afaceri, artişti până la puşcăriaşi ori cerşetori. Este una din puţinele meserii care îţi oferă bucuria întâlnirii cu aproapele tău şi în acelaşi timp cu tine, o meserie care te şlefuieşte într-un mod unic. Pentru mine au fost zece ani de creşteri şi descreşteri, de reuşite şi greşeli care m-au marcat, de bucurii şi lacrimi, ani în care m-am întâlnit cu mine şi cu ceilalţi. Ani în care am făcut din mine parte a unei comunităţi, a unor echipe de oameni de la care încă învăţ zi de zi. Atât pentru mine, cât şi pentru ziarul la care acum scriu AVENTURA CONTINUĂ!

Întâlniri de taină în zi sfântă

Momentele de bilanţ sunt bune doar atât cât să lansezi în lume alte provocări, altfel devii nostalgic, apatic ori prea plin de tine. Dacă în fiecare zi îţi propui să oferi lumii cea mai bună versiune a ta, cu siguranţă ziua, anii şi trecerea ta se vor încheia zâmbind a bine. 


„În viaţă, nu deţinem toată povestea, povestea comunităţii sau povestea unui eveniment personal. Este un puzzle din care ne lipseşte cea mai mare parte a pieselor, şi când spun cea mai mare parte a pieselor, înseamnă că avem în mână doar câteva piese din muntele de piese pe care îl reprezintă istoria umanităţii. Avem la dispoziţie doar câteva piese disparate şi presupunem că între aceste piese trebuie să ne imaginăm totul, asta e ficţiune. Ficţiunea vieţii noastre, istoria noastră personală, şi suntem siguri că deţinem tot adevărul“ - regizorul Cristi Puiu