Cât preţ pui pe opinia celuilalt?
Dimensiune font:
Simţim nevoia să ne demonstrăm că mintea noastră este la control, că ştim * de multe ori ni se pare că ştim totul şi ne închidem uşile care s-ar deschide spre alte perspective
Punctele de vedere sunt opinii până când nu rămân doar puncte. Şi atunci punctele se transformă în rigidităţi, vorba românului - „Puţine idei, dar fixe”.
Şi ce ne-ar costa să ascultăm cu adevărat ce spune şi celălalt? De ce ne apărăm cu atâta ardoare propriile idei, până la limitare? De ce ne este atât de dificil să acceptăm că dacă stau cu spatele la un perete nu am cum să văd tabloul care e agăţat acolo? Simţim nevoia să ne demonstrăm că mintea noastră este la control, că ŞTIM. Până când ni se pare că ştim totul şi ne închidem uşile care s-ar deschide spre alte perspective, spre aer proaspăt.
Citeşte şi
Cum ne ajută scrierea creativă şi terapeutică
La fel, când numai noi ştim, numai noi facem cel mai bine, nu le prea acordăm celorlalţi recunoaştere, nu putem să-i apreciem, nici în interiorul nostru şi cu atât mai puţin public. Şi le vom găsi nod în papură, ori îi vom trata cu indiferenţa lui „Nu-mi pasă”.
Când putem să deschidem gura şi să rostim cuvinte de încurajare şi de apreciere înseamnă că am trecut peste teama că altul ar putea să fie mai bun, să facă mai bine. Atunci am internalizat ceea ce fusese doar un concept mental, şi anume „Mă compar doar cu mine”.
Poate că e o formă de smerenie să acceptăm că nu ştim totul, că putem învăţa oricând de la altul. Poate că e o formă de smerenie să vezi în celălalt lumina lui, chiar dacă, la fel ca noi, are şi întuneric. Poate că fără judecăţi şi evaluări comparative, ne-ar fi mai drag de oameni. Şi în cele din urmă, de noi.
Psihoterapeut Iulia CRUŢ
Cui i-am spus azi ce apreciez la el/la ea? Şi nu de formă, nu pentru că aşa vrea mintea, să facă exerciţii. Cui i-am spus azi, din toată inima „Bravo”?
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau