Efectele toxice ale stresului

Oricine dintre noi are zile bune şi mai puţin bune, momente tensionate sau relaxante * când suntem fericiţi, liniştiţi, totul este bine * problemele apar când suntem stresaţi şi, mai grav, când nu reuşim, sub nicio formă, să ne relaxăm * finalul poate fi unul foarte grav, ce poate duce la afecţiuni, una fiind deteriorarea funcţiilor cognitive 

Întâlnită mai ales la persoanele vârstnice, demenţa este o patologie frecventă care abordată de la primele semne ar putea determina în timp o evoluţie mai lentă a simptomelor şi implicit un prognostic mai bun. În România sunt diagnosticate anual peste 60.000 de noi de cazuri, incidenţa fiind crescută comparativ cu media europeană. Din păcate, adresabilitatea la primele manifestări ale bolii este încă foarte redusă. „Aş vrea să semnalez că adesea prima simptomatologie care poate să apară este doar o formă tranzitorie de dezorientare. În repetate cazuri am auzit de la pacienţi că «am avut cu ceva vreme în urmă un scurt moment în care nu mai ştiam unde este ieşirea din magazin şi asta m-a speriat, dar mi-am revenit repede şi nu am dat importanţă». Sau «mi se mai întâmplă să mai uit unde pun câte un lucru sau să plec după ceva şi să uit ce caut, dar îmi amintesc în detaliu versurile unei poezii învăţate în liceu». Aceasta este posibil pentru că prima afectată este memoria de scurta durată”, a explicat dr Andreea Hefco, medic psihiatru.
Deteriorarea cognitivă uşoara are risc de evoluţie spre demenţă în următorii 5 ani de la apariţia primelor simptome. Acesta este motivul pentru care recunoaşterea unor semne precoce are importanţă în evoluţia bolii şi în tratament.
Cauzele sunt multiple, dar se pare că impactul cel mai puternic îl are modul în care noi am ştiut să răspundem la factorii stresanţi apăruţi de-a lungul vieţii. Persoanele anxioase, care s-au consumat foarte mult timp în conflicte nerezolvate, în gânduri negre, griji, supărări sunt mai predispuse la acest tip de simptomatologie. Hormonul stresului, cortizolul, este produs în exces dacă axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană este blocată de un stres cronic. Cortizolul determina o creştere a radicalilor liberi care distrug neuronii din hipocamp, o structură din creier implicata major în învăţare şi memorie. Totodată se ştie că stresul cronic determină o scădere a creativităţii, inteligenţei şi accentuează tendinţa de a fi prinşi în acţiuni identice, repetitive, din zona de confort cu care ne-am obişnuit.
Ajutorul vine de la factorul neurotrofic cerebral
Cercetătorii au demonstrat că aceasta cascadă de evenimente chimice distructive poate să fie oprită. Există în creier o proteină extraordinară cunoscută sub numele de factor neurotrofic cerebral (BDNF). Ea protejează hipocampul de leziunile date de dozele înalte de cortizol şi stimulează formarea de sinapse. Se ştie că niveluri scăzute de BDNF se asociază cu demenţa Alzheimer, dar şi cu depresia, schizofrenia, epilepsia, anorexia nervoasă sau tulburarea obsesiv compulsivă. „Se pare că gena care activează producerea de BDNF este stimulată de o serie de factori cum ar fi exerciţiile fizice voluntare, reducerea numărului de calorii, stimularea intelectuală, curcumina şi acidul gras Omega 3. Numeroase studii atestă că activitatea fizica regulată, pe termen lung, ca plimbările de minimum o oră într-un ritm mai alert sau exerciţiile fizice scad declinul cognitiv. Reducerea cu 30% a numărului de calorii îmbunătăţeşte activitatea cerebrală. Creierul este singurul organ care nu se deteriorează prin folosire, deci activitatea intelectuală, stimularea prin acţiuni noi care ne scot din zona de confort şi ne provoacă să gândim diferit au un rezultat foarte bun în oprirea declinului cognitiv”, a atras atenţia psihiatrul. Curcumina, principiul activ al turmericului, e folosită de mii de ani în medicina tradiţională chineză pentru efectele sale extraordinare. Doua jumătăţi de linguriţă din acest condiment, dizolvate în apă sau suc, au efecte antioxidante extraordinare ce protejează mitocodriile celulare, efecte antiinflamatorii şi cresc nivelul de BDNF. Acidul gras Omega 3 luat din suplimente farmaceutice are de asemenea efecte antioxidante cerebrale, este o componentă a membranelor celulare neuronale, scade inflamaţia şi îmbunătăţeşte funcţia neuronilor.

Citeşte şi: Efectele pe termen lung ale învinovăţirii

„Există metode care, integrate într-o schimbare a stilului de viaţă, pot avea efecte uimitoare asupra funcţiei noastre cerebrale”- dr Andreea Hefco, medic psihiatru