Craciunul la romani - traditii, obiceiuri si superstitii

 Dintre Sarbatorile de Iarna, cea mai asteptata este Craciunul, reprezentand o adevarata renastere sufleteasca, crestinii celebrand la 25 decembrie Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos.

La aceasta sarbatoare sfanta, toti crestinii isi reimprospateaza sufletul cu amintirile copilariei, revenindu-le in minte zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de Craciun, toate acestea creand o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire.

In cultura romaneasca, Craciunul este un personaj cu trasaturi bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte specifice oamenilor. Ca persoana profana, este un om batran, un pastor batran cu barba de omat, vecin cu Mos Ajun, fratele sau mai mic. Sub influenta crestinismului, Craciunul apare si ca figura apocrifa: s-a nascut inaintea tuturor sfintilor, este mai mare peste ciobanii din satul in care s-a nascut Hristos si altele.

Legendele nasterii Domnului zugravesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde traia Mos Craciun si avea case mari, grajduri, cosare si tarle pentru vite. Pe neasteptate, in acest sat linistit soseste o femeie necunoscuta, care, simtind ca i-a venit vremea sa nasca, bate la poarta casei lui Mos Ajun si ii cere gazduire. Motivand ca este om sarac, acesta o trimite la fratele sau bogat, Mos Craciun. Acesta, fara sa stie ca femeia este Maica Domnului, nu o primeste sau o trimite sa nasca in grajdul vitelor.

Craciuneasa ajuta straina sa nasca, fapta pedepsita de Craciun cu taierea mainilor din coate. Cand Mos Craciun afla ca in grajdul sau s-a nascut Domnul Iisus, se caieste si cere iertare lui Dumnezeu, devenind primul crestin si sfantul cel mai batran.

 

La aparitia crestinismului, Craciunul era un zeu atat de venerat, incat nu a putut fi exclus cu desavarsire din calendarul popular si din constiinta oamenilor care adoptasera credinta in Hristos. Prin tot ceea ce face, Craciunul se opune sau impiedica nasterea pruncului Iisus, intrucat venirea Lui presupune mai intai plecarea (moartea) Mosului, traditiile contemporane despre Mosul darnic si bun, incarcat cu daruri multe, fiind influente livresti patrunse in cultura populara.

De Craciun au loc practici atestate in toate zonele tarii, care au in centrul lor colindele si mesele rituale.

Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat.

Obiceiuri si superstitii de Craciun

In dimineata de Craciun, femeile pun un ban de metal si o nuca in apa in care se spala pentru a fi frumoase si bogate. Daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul. Aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.

Daca este cer senin de Craciun, va fi un an roditor, iar daca bate vantul, acesta va aduce ghinion.

Ciobanii asaza sub pragul casei un drob de sare invelit pe care il lasa in acel loc pana in aprilie, la "Alesul oilor". Atunci il scot, il macina si, amestecat cu tarate, il dau oilor, pentru ca turma sa sporeasca.

 

In noaptea de Craciun, pe masa se pune un colacel, in care se infige un cutit. Masa trebuie sa ramana intinsa toata noaptea, iar cine are camin lasa focul aprins.

De Craciun, painea se aseaza sub masa, ca sa atraga norocul, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug. Pana la Craciun, toata lumea trebuie sa se impace cu dusmanii.

O superstitie spune ca pentru a fi protejat de deochi si de farmece, se pun in cele patru colturi ale mesei usturoi si seminte de mac.

Ca sa le vina petitori, din Ajunul Craciunului si pana la Iordan (Boboteaza), fetele matura casa de la prag inspre rasarit. In aceste doua saptamani este bine ca fetele mari sa nu dea gunoiul afara din casa.

In unele legende, se spune ca unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfanta Nastere. Drept urmare, trupul broastei nu putrezeste, ci se usuca, nefiind mancat de viermi. Se considera ca cine omoara o broasca face un mare pacat.

In Ajun, fetele pot face vraji ca sa isi afle ursitul. Fata trebuie sa posteasca toata ziua. Seara, prima imbucatura luata in gura trebuie sa o puna in brau, iar cand se duce la culcare trebuie sa intinda braul pe jos si sa faca trei matanii peste el. Noaptea isi va visa ursitul.

Traditia spune ca de Craciun se deschide cerul si este vazut, de catre cei buni, Dumnezeu stand cu sfintii si ingerii la masa. Copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.