Maricel Popa: „Sunt foarte mari probleme la pista Aeroportului”

 

* dialog cu preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa

 

 

- Domnule preşedinte, senzaţia generală este că, în privinţa marilor proiecte de infrastructură a judeţului, s-a intrat într-o faza de repaos forţat, datorată lipsei susţinerii financiare. Este adevărat?

 

- Avem bani pentru proiecte. Avem peste 100 milioane de euro de la bugetul consolidat al statului, de la guvern, care ne-a dat pentru continuarea lucrărilor, atât de la PNDL, cât şi cofinanţate proiecte europene. Avem cofinanţare pentru absolut toate proiectele. Guvernul ne-a dat 32 milioane de euro pentru 170 km din drumul Iaşi - Suceava şi sperăm să semnăm contractul săptămâna viitoare. În luna noiembrie vom semna cel puţin 2 tronsoane din drumul Iaşi-Suceava. Faţă de anul trecut, marea majoritate a primăriilor au buget dublu, în special pentru cofinanţări. Este adevărat că sunt multe proiecte de finalizat. Aici, în Moldova, ani de zile nu s-a făcut mai nimic. Să nu uităm, totuşi, că din toate aceste mandate la conducerea judeţului, doar domnul Lucian Flaişer a adus mulţi bani. Ultimele proiecte europene în infrastructură au fost semnate de dumnealui. În rest, nu s-a făcut nimic. Hai să ne uităm şi în spate... am luat o moştenire cu adevărat grea şi am dus-o într-un punct avantajos. Pot spune că de la o fanfară de lăutari am ruşit să fac o orchestră. Mai am mult de muncit, dar voi face orchestra aceasta să cânte foarte frumos.

 

- Şi cum se face că, cu aşa susţinere, drumurile judeţene nu au fost finalizate?

 

- Avem o reţea de drumuri judeţene foarte mare, de peste 1.000 de kilometri, echivalentul distanţei Iaşi - Viena. Este imposibil să faci un asemenea drum în patru ani! Dar unii din opoziţie sunt filozofi şi cred că le ştiu pe toate, că pot cere orice gândesc noaptea! La ora actuală avem abordaţi peste 300 km de drumuri, lucrări în diferite stadii de executare. Să nu uităm că, înainte de a prelua conducerea Consiliului Judeţean, în 10 ani nu s-au realizat decât 38 km. Din punct de vedere tehnic, este imposibil de făcut 1.000 km de drum judeţean, fie şi prin prisma faptului că nu există constructori. Apoi, la câte drumuri sunt în execuţie, în judeţ - 300 km drum judeţean şi 600 km de drum comunal şi sătesc, nici toate staţiile de asfalt, dacă ar funcţiona non-stop, n-ar putea asigura necesarul.

 

„Am desfiinţat şpaga la drumuri”

 

 

- Iar asta înseamnă foarte mulţi bani...

 

 

- La toţi constructorii le plătesc facturile la 5 zile. Urăsc să fie ţinute facturile la dospit. Am desfiinţat, poate nu definitiv, dar am desfiinţat şpaga la drumuri...

 

 

- Exista această practică?

 

 

- Nu e uşor de spus. Cunosc sistemul, nu sunt de acord... Se ţineau facturile, doar-doar cineva îşi va da seama că trebuie să dea „bună ziua”. Dar am desfiinţat această practică. Când constructorul vede că are banii în cont în 5 zile, nu mai trebuie să vină să spună „bună ziua”. În schimb, cer lucrări de calitate. Indiferent cine este, dacă am găsit o abatere de la proiect sau o greşeală, reface totul!

 

 

- Aveţi oameni pentru a controla toate aceste lucrări?

 

 

- Când am preluat conducerea CJ, la Direcţia Judeţeană de Drumuri, din 28 de angajaţi, doar 2 erau drumari. Restul erau cofetari, energeticieni, mecanici, agronomi, zootehnişti.... Am angajat 9 tineri cu specializarea drumuri. Acum, fiecare e diriginte de drumuri şi cere la constructor calitate. În fiecare zi diriginţii sunt pe drumuri.

 

 

- Există, la ora actuală, probleme de cost la lucrările publice?

 

 

- Nu. Atât în privinţa proiectelor PNDL, cât şi a celor cu fonduri europene s-au alocat bani pentru a echilibra şi a aduce la nivelul de cost toate lucrările existente. Dar aici intervine o altă problemă, că mulţi proiectanţi trec un procent foarte mare la preţ. Acum, consultanţa, organizarea de şantier şi proiectarea au ajuns în jur de 20 la sută. Atunci, cel care face lucrarea cu cât rămâne?

 

 

- Există, să înţelegem, şi o criză a proiectanţilor?

 

 

- Este o criză a proiectanţilor de calitate. E şi o problemă de proiectanţi că, marea majoritate sunt firme de apartament... Nu mai avem nici institute de proiectare, pentru că au plecat foarte mulţi proiectanţi, nefiind lucrări. Dar au plecat şi muncitorii. Dau exemplul firmei lui Umbrărescu, care avea 3.000 de muncitori numai la drumuri şi mai are acum doar 700. În 1996 a fost o anomalie, un plan al celor din exterior, foarte bine pus la punct, să ne ia mâna de lucru, că ei nu mai aveau angajaţi, cum se întâmplă acum. Noi am ajuns, după 20 de ani, exact cum era înainte în Europa - nu mai avea forţă de muncă, că au plecat peste 3 milioane de oameni activi în câmpul muncii, au plecat pentru că nu găseau de muncă. Plus că în 2010-211 nu se găsea de muncă la drumuri...

 

 

„Ar fi trebuit să avem cariere întregi în aval, la cât au decontat ei”

 

 

- Se mai întorc vreodată aceştia în economia românească?

 

 

- Dar au început deja să revină, au început să găsească de lucru aici şi se întorc din străinătate acasă! Am întâlnit o echipă de muncitori care lucrase în Italia şi Spania, dar oamenii au venit aici şi au început să lucreze şi spun că câştigă mai bine în România decât în Spania. De exemplu la Şipote...

 

 

- A fost perioada aceea de criză profundă...

 

 

- Nu a fost criză. Bani au fost! Avem acelaşi buget la Drumuri Judeţene pe care l-am avut şi înainte! Diferenţa, însă, este că unii au făcut doar 3 sau 4 km pe an, iar acum s-au făcut 100 de km pe an. Banii sunt la fel. În rest, trageţi dumneavoastră concluziile.

 

 

- Şi ce s-a făcut, totuşi, cu banii?

 

 

- O parte din bani au mers pe pietruit. O altă parte i-au dat înapoi, la final de an, dar cu o parte au pietruit. Însă, ar fi trebuit să avem cariere întregi în aval, la cât au decontat ei. Să nu uităm că pe drumul de la Voineşti, în 2015, în 3 zile au pus 9.000 de tone de asfalt. Nu putea să facă tot Iaşul atâta asfalt. L-au pus pe hârtie. Concret. Restul, are cine să analizeze! 9.000 de tone la 25 de tone camionul, oare câte maşini trebuiau să fie aliniate acolo, în trei zile?

 

 

- Sunt dor chestiuni politice la mijloc?

 

 

- Ştiţi foarte bine că liberalii l-au susţinut pe Radu Terinte, managerul de la Spitalul de copii „Sf. Maria”, impus de ei... Noi am demarat acolo un proiect de 27 milioane de euro... Este o crimă faptul că în acest an, în aprilie, când se ştia că în iunie se semnează ordinul de începere a lucrărilor, au schimbat, la un întreg etaj, tâmplăria de aluminiu! Iar tâmplăria aceea se scoate astăzi...

 

 

- Dar nimeni din Consiliul Judeţean nu s-a sesizat?

 

 

- Nu. Au solicitat şi li s-au dat bani pentru diferite cheltuieli. Probabil a fost o anumită înţelegere cu vreo firmă...Noi ne-m sesizat abia acum. Vom sesiza corpul de control... Acum patru ani, tot la acest spital, au schimbat ţevi la instalaţia sanitară, dar respectivele ţevi n-au ajuns niciodată acolo. Au rămas pe hârtie! În momentul în care le pleacă un manager din funcţie, liberalii fac o adevărată isterie. De ce? Nu vreau să spun mai multe... Ca şi la Aeroport, de fapt.

 

 

„Probabil că pietrele şi forţa de muncă sunt mai scumpe la noi, decât în străinătate”

 

 

- La Aeroport au existat şi există multe probleme, generate de traficul de pasageri, de investiţii...

 

 

- La Aeroport, o pistă de 2.400 de metri a costat 57 milioane de euro. O pistă de 3.000 de metri, costă astăzi, la Bucureşti, 25 milioane de euro! Dar pe mine, când spuneam că la Frankfurt o pistă de 4.000 de metri a costat 36 de milioane de euro, lumea nu mă credea. La Otopeni au încheiat contract pe 25 milioane de euro, pistă elastică, scos betonul afară, tot... cum s-a făcut şi aici. 57 milioane de euro a costat doar pista, iar dacă mai adăugăm vreo 15 milioane de euro Terminalul T3, ne costă mai mult decât un aeroport nou. Probabil că pietrele şi forţa de muncă sunt mai scumpe la noi, decât în străinătate. În afară de asta, sunt foarte mari probleme la pistă, unde stratul de uzură este ca un burete, se îmbibă cu apă şi se exfoliază, în special când îngheaţă sau este foarte cald. Sunt crăpături de 2-3 cm...

 

 

- S-a făcut o evaluare, un studiu în acest sens?

 

 

- Sigur că da, chiar în acest an, iar expertul a recomandat să se frezeze totul şi să se toarne din nou stratul de uzură. Instituţiile statului trebuie să analizeze toate aceste lucruri. Eu am sesizat asta în 2016, cunosc proiectul...

 

 

- Există riscuri, inclusiv pentru aeronave?

 

 

- Sunt riscuri foarte mari, inclusiv pentru aeronave! Trebuia să se facă la partea de uzură o compactare perfectă, să nu sesizeze diferenţele, dar nu s-a reuşit asta. E o tehnologie specială în asta, cu bitum modificat, dar ei au făcut un fel de drum judeţean acolo. Iar faptul că pista aceea a costat de 3 ori mai mult decât în alte părţi e un mare semn de întrebare.

 

 

- De ce nu aţi sesizat la vremea respectivă lucrurile acestea?

 

 

- Am atras atenţia încă de atunci, din anii 2013-2014, dar nimeni nu m-a luat în seamă. Am spus la toată mass-media că pista a costat foarte mult...

 

 

- Şi ce veţi face acum, cum se va soluţiona această problemă, dar mai ales cine o va soluţiona?

 

 

- Noi vom anunţa instituţiile abilitate ale statului. Vom acţiona în judecată firma respectivă.... Nu ştiu ce şanse avem, fiindcă ştim cine este Vega, ştim cine este UTI... Va fi greu, dar ne vom judeca cu ei. Se ştie bine că acolo este o diferenţă de 2-3 milioane de euro, că piatra a fost mai grea sau pământul a fost mai dens decât în alte părţi şi au cerut suplimentări. Ne judecăm. Acolo, toate procesele sunt semnate. Au văzut că am venit noi şi e prea groasă ca să-i mai dea diferenţa, dar ne judecăm. Am stopat absolut orice plată

 

 

- Lucrarea mai este în garanţie?

 

 

- Lucrarea este în garanţie. Cât era director Marius Bodea şi Alexandru Anghel la Consiliul de Administraţie, noaptea făceau reparaţii, să nu vadă nimeni, că şi atunci aveau crăpături. Dar n-au trecut în cartea constructorului nimic, nici o intervenţie la pistă, la partea de rulare, ceea ce este total ilegal

 

 

- Dacă mâine ar tebui să se intervină la pistă, ce costuri ar presupune asta

 

 

- Probabil vreo 4 sau 5 milioane de euro.

 

 

„Nu facem noi sport de masă, dar susţinem campionii”

 

 

- Vi se reproşează deseori faptul că nu sunteţi un apropiat al fenomenului sportiv. Chiar este imposibil de susţinut sportul sau este doar o chestiune de moment, de legalitate?

 

 

- Noi am susţinut enorm sportul. Am dat bani la campioni. Bine, nu putem sprijini sportul de masă, deoarece sunt alte instituţii care fac acest lucri – Inspectoratul Şcolar, Ministerul Tineretului şi Sporturilor... Nu facem noi sport de masă, dar susţinem campionii. I-am susţinut şi îi vom susţine, le-am dat premii, i-am ajutat atât cât permite legea. Noi suntem singurul judeţ pilot din România care avem 20 de copii din mediul rural aduşi la şcoala de fotbal, cu susţinere de la cazare, masă, bursă, îmbrăcăminte, tot. Anul viitor vom face o nouă clasă, pentru alte sporturi care au potenţial în Iaşi. Am găsit juniorii de la fotbal, am avut deschidere la Federaţia Română de Fotbal şi am reuşit.

 

 

- Ce se mai aude cu proiectul de la Ruginoasa?

 

 

- Am vrut să susţinem, să facem un complex sportiv la Ruginoasa. De fapt, mai trebuia un cort, că iarna acei copii merg la Târgu Neamţ, Roman sau Piatra Neamţ să se antreneze, din octombrie până în martie! Am vrut să realizăm acolo un complex sportiv. Nu trebuie uitat faptul că Ruginoase este singura comună care are 4 antrenori omologaţi de FRF. Acolo este deja o importantă mişcare în domeniul fotbalului şi trebuie să sprijinim acea mişcare.

 

 

- S-a creat o emulaţie după ce Ruginoasa a câştigat Cupa satelor la fotbal?

 

 

- Da. În acest an, după ce au câştigat Cupa Satelor, din 1.700 de echipe, deja 2 copii au fost preluaţi de CFR, care îi ajută cu burse, iar un copil a ajuns în Italia, la Fiorentina... Ajutăm foarte mult sportul. Un consilier a cerut 10 milioane de euro pentru echipele de fotbal. Cum să dăm banii aceştia fără temei legal, fără o strategie, o notă de fundamentare, ceva? Asta se întâmplă când comisia de sport este condusă de un istoric, de un filozof. Este un istoric foarte bun, îl admir ca profesor dar atât. Restul, până la activitatea sportivă e o diferenţă foarte mare. Ei spun că eu nu sprijin sportul? Păi, eu o fac şi particular, căci am adus Iaşului singura medalie de aur la o Olimpiadă. E o diferenţă mare între ce fac unii şi ce fac alţii, obişnuiţi să bage tainul prin buzunare!

 

 

- Aţi renunţat la proiectul de la Ruginoasa?

 

 

- Nu! Luna viitoare îl vom avea din nou pe ordinea de zi. De cinci ori l-au refuzat, îl mai punem de cinci ori. Am zis că fac o pauză, să le vină mintea la cap. Dar în luna decembrie vrem să le facem un cadou acelor copii, din Ruginoasa.

 

 

Dan M.BREZULEANU