Iaşul, sub asediul şatrelor de rromi

În Iaşi există oameni asupra cărora nici o lege, hotărâre de Consiliu Local sau autoritate poliţienească nu îşi poate produce efectul * aceşti „invincibili”, care nu pot fi sancţionaţi sau alungaţi de nici un fel, fac parte din şatrele de ţigani care murdăresc acest oraş, ocupă proprietăţi, tulbură liniştea publică şi bagă frica în ieşenii cărora Primăria şi Poliţia ar trebui să le asigure siguranţa şi liniştea

După crearea programului „teren pentru tineri”, care s-a dovedit a fi un fiasco, municipalitatea ar trebui să iniţieze şi programul „teren pentru şatră”. Aceasta în condiţiile în care grupuri de câte 10-20 de ţigani din judeţ şi din afara acestuia şi-au făcut un obicei în a acapara, din şesul Bahluiului şi până în cartierele rezidenţiale, terenuri lăsate de izbelişte, atât de proprietari, cât şi de municipalitate. Tot mai mulţi ieşeni, fie riverani, fie deranjaţi doar în trecere de prezenţa acestor grupuri pestriţe, au sesizat în nenumărate rânduri Poliţia şi Primăria, dar măsurile se lasă aşteptate, ca şi cum romii ar avea întâietate în faţa contribuabilului sau a oricărei persoane de bună credinţă.
Şatra din campusul studenţesc
Între doua vile cochete din Ciurchi, la câţiva paşi de campusul Tudor Vladimirescu, unele terenuri aflate în proprietatea unor ieşeni au ajuns în stăpânirea şatrelor de ţigani veniţi din Dancu sau din alte zone mărginaşe ale municipiului. Oamenii din zonă susţin că toate terenurile sunt proprietate privată, sunt desprinse din vechiul cartier şi nu aparţin Primăriei. „De când s-au dat terenurile înapoi, Institutul Politehnic şi-a îngrădit o parte din suprafeţele pe care le-a avut. La fel au făcut şi ceilalţi proprietari, dar, cu timpul, au uitat de ele”, ne spune Elena C., locatară din zona Ciurchi. Dincolo de cele câteva terenuri lăsate de izbelişte, în spatele căminului se vede şi o clădire de 4 nivele, construită la roşu, care a fost acaparată la rându-i de oamenii străzii. „Acolo e jale, pentru că ei stau şi iarna, şi vara. Au îngrădit tot spatele clădirii şi au pus în acel spaţiu de la cartoane, peturi şi tot ce mai aruncă oamenii. Sunt foarte periculoşi. Pe lângă ăştia, mai sunt aici, pe deal, nişte indivizi, toţi tatuaţi, care se perindă tot timpul printre vile, iar pe terenul din spatele casei noastre s-a mutat toată ţigănimea. Sunt peste 12 căldărari cu cai, cu căruţe, pe care Poliţia nici nu îi întreabă de sănătate”, ne mai spune ieşeanca.
Iarba verde dintre blocuri
Printre îndeletnicirile acestei şatre de ţigani tomberonezi se numără colectarea de peturi, spălarea şi uscarea rufelor pe gardul ce dă în stradă, ruperea de copaci pentru focuri de tabără, proferarea de înjurături specifice, bătăi cu ţipete şi producerea de multă, foarte multă mizerie. Colac peste pupăză, vecinii spun că ţiganii, după ce că sunt toleraţi, mai de frică, mai din cauza incompetenţei poliţiştilor, mai au şi tupeul să someze proprietarii vilelor din zonă să îşi mute maşinile, că nu pot să circule cu… căruţele. „Cică ţiganii ăştia ar fi de loc de prin Dancu şi ar avea şi vilă acolo. Stau de vreun an şi ceva aici, de au ajuns să ne apeleze cu Ce faci vecine? Ştie fiecare câţi membri sunt în familiile din casele din vecinătate, cine locuieşte la vecinu`, cine locuieşte în partea cealaltă, cine intră, când intră, cunosc până şi musafirii de-acum, sunt foarte bine documentaţi”, ne mai spune Elena C. Faţă de aceste aspecte, femeia a făcut sesizări la Poliţie, dar în zadar. „Am făcut reclamaţie la Poliţie şi am primit doar o recomandare, să nu mă arăt şi să nu le spun nimic, pentru că sunt foarte periculoşi şi pot să îmi pună foc la casă. Am fost şi eu, şi soţul la Poliţie şi au spus că e de ajuns sesizarea verbală. Apoi, când am dat telefon, au spus să facem totuşi o sesizare scrisă. Alaltăieri, când i-am sunat pe cei de la Secţia IV, au spus că nu au echipaj liber. Nu e nici o problemă că nu au echipaj liber într-o zi, pentru că ţiganii sunt tot timpul aici”, se mai plânge ieşeanca.
Poliţia doarme, oamenii suferă, şatra câştigă teren
Incompetenţa Poliţiei Locale şi naţionale merge şi mai departe. În ciuda a zeci de sesizări, cu privire la apariţia în zona Podului Cerna, pe malul râului Nicolina, a unei şatre de ţigani compuse din 12 membri, nu s-a luat nici o măsură. Pe cale de consecinţă, în fiecare dimineaţă, ieşenii care trec prin zonă au posibilitatea să privească siesta, mai nou, a unui număr de 20 de ţigani care şi-au făcut şatra sub un stâlp de înaltă tensiune şi două căruţe cu cai. „Ca să le confiscăm caii şi căruţele trebuie să avem locuri special amenajate în care să avem grijă de aceste animale. Potrivit HCL 198/2000, privind reglementarea circulaţiei pe drumurile publice, aceştia sunt pasibili de amenzi cuprinse între 500 şi 1.500 de lei. În ce priveşte stabilirea acelor romi pe terenurile din Ciurchi, în acest caz vor trebui identificaţi proprietarii acelor terenuri şi somaţi să îşi împrejmuiască proprietăţile. Dacă aceste persoane care au ocupat abuziv acele terenuri fac scandal, atunci trebuie sunat la 112 şi Poliţia de la municipiu are competenţe să facă cercetări”, a declarat Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Iaşi. În teorie, există un cadru legal în baza căruia instituţiile ar putea debarasa Iaşul de aceste focare de infecţie, dar practic, pentru toate aceste derapaje sociale plătesc numai contribuabilii, o dată cash pentru proprietăţile încălcate, iar a doua oară cu sănătatea pentru liniştea pe care nu şi-o regăsesc în propriile case. Nelu PĂUNESCU

* * *
Mai multe imagini, pe www.zirulevenimentul.ro

* * *

„Stau de vreun an şi ceva aici, de au ajuns să ne apeleze cu Ce faci vecine?” – Elena C., locatar din Ciurchi
* * *

Potrivit HCL 198/2000, privind reglementarea circulaţiei pe drumurile publice, rromii nomazi sunt pasibili de amenzi cuprinse între 500 şi 1.500 de lei