Investiţii ratate în 2015

La fiecare început de an administraţiile locale şi judeţene fac planuri mari, scriu liste întregi cu proiecte pe care le promit spre finalizare şi visează cu ochii deschişi la realizări imense * după 12 luni de propagandă se caută scuze, vinovaţi şi se fac promisiuni de mai bine * ca de obicei, de vină sunt banii mereu insuficienţi * puţini vorbesc despre nepricepere, delăsare sau chiar minciună 

2015 ar fi trebuit să fie pentru multe administraţii din Regiunea de Nord-Est anul finalizării marilor investiţii. Din păcate, socoteala din birou nu s-a potrivit deloc cu cea de pe teren, lucru dovedit când s-a tras linie. Problema nu este doar amânarea unor investiţii, ci mai degrabă efectul pe care acest lucru îl are asupra populaţiei din întreaga regiune. Cele mai mari investiţii nefinalizate sunt la Suceava, Botoşani şi Bacău.

 

Fisuri în loc de rută ocolitoare
Şoseaua de centură a Sucevei, care ar trebui să scoată traficul greu din municipiul reşedinţă de judeţ, nu a fost finalizată la timp. Investiţia trebuia să fie gata în 2012, însă execuţia a fost tergiversată de constructor. Ruta de 13 kilometri, a cărei construcţie a început în 2009, este împărţită în trei tronsoane şi doar unul a fost inaugurat anul trecut. Este vorba despre porţiunea care face legătura dintre „Zidul morţii”, intersecţia cu DN 17, până în zona Pătrăuţi. Celelalte două tronsoane sunt în construcţie, iar data la care ar trebui să fie inaugurate este incertă. Licitaţia ar trebui organizată la începutul acestui an, dar mare lucru nu se ştie. Se văd, în schimb, efectele întârzierilor - pe traseul celor două tronsoane nefinalizate au apărut alunecări de teren şi fisuri. „În urma expertizei realizate şi a studiilor geo, s-a constatat că acolo este un pământ neconform, vegetal, calcaros, ceea ce conduce la faptul că în timp nu va putea suporta sarcinile din traficul greu şi foarte greu. În zona celor două tronsoane nefinalizate sunt cele mai mari solicitări, de la Zidul Morţii până la intersecţia cu DN2, la ieşirea spre Fălticeni”, a explicat Ovidiu Laicu, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR).

Muzeul de Istorie, amânat pentru 2016
Nici restaurarea clădirii care găzduieşte Muzeul de Istorie nu a fost finalizată la timp. Investiţia era realizată cu fonduri europene, dar pentru că termenul nu a fost respectat, Consiliul Judeţean trebuie să termine proiectul cu bani din buzunarul populaţiei. Suma nu este deloc mică - 4 milioane de lei.

Cum a dat chix Botoşaniul
Două proiecte de anvergură finanţate şi cu fonduri europene sunt departe de a fi finalizate de Primărie, iar unul cu o valoare foarte mare al Consiliului Judeţean este încă în licitaţie. Este vorba despre celebrul Parc de agrement Cornişa, anunţat a fi cel mai mare complex de agrement din Moldova, şi reabilitarea Teatrului „Mihai Eminescu”, trecute în contul Primăriei, şi extinderea reţelei de apă-canalizare cu care a tot defilat Consiliul Judeţean.
Parcul trebuia să fie gata anul trecut, însă cota de finalizare este de 85 la sută. Lucrările costă 60 de milioane de lei, din care jumătate sunt partea UE, iar jumătate au fost împrumutate de municipalitate. La teatru, şantierul este la nivelul de 30-35 la sută, iar primarul Ovidiu Portariuc este încrezător că totul va fi gata până în vară. Cu alte cuvinte, ce nu s-a făcut în ultimii trei-patru ani se va încheia în câteva luni, o ipoteză greu de digerat. Consiliul Judeţean s-a înecat în licitaţiile de la Nova Apaserv, unde, în schimbul a 107 milioane euro primite de la UE trebuia să extindă reţelele de apă şi canalizare, dar s-a împotmolit. Spre exemplu, la Dorohoi, unde încă este la etapa de licitaţii.

Ce mai au de făcut Vasluiul şi Bacăul
Unde nu-i cap e vai de proiect, aşa s-ar putea spune despre lucrările de reabilitare a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui. Modernizările au fost făcut cu bani de la UE, care nu s-a gândit că proiectantul ar putea uita de scara exterioară pentru incendiu...
Pe lista lucrările neterminate ar mai putea intra proiectul de management al deşeurilor, Centrul pentru educaţie incluzivă de la Negreşti şi la modernizarea Centrului de Asistenţă Medico-Socială de la Codăeşti. Valoarea totală este de aproximativ 35.000.000 lei, iar dacă lucrările nu sunt finalizate până la sfârşitul lunii iunie, autoritatea publică va trebui să plătească suma totală, ceea ce ar însemna blocaj financiar.
La Bacău sunt celebre lucrările la două artere importante din oraş – strada Milcov şi zona I. L. Caragiale, dar poate cea mai mare pierde a fost trecută în dreptul Observatorului Astronomic, unde tergiversarea licitaţiilor a dus la pierderea unei sume de 1.225.621,57 lei, fără TVA, pentru dotarea instituţiei, prima de acest gen deschisă în Moldova. „E adevărat că această zonă a dotării Observatorului nu este una foarte largă, la îndemâna oricui, şi probabil şi aceasta este explicaţia, dar sunt cauze obiective pentru nefinalizarea unui proiect”, a precizat Dragoş Benea, preşedintele CJ Bacău. După cum se vede, lucrări de mare amploare, care ar putea aduce beneficii Regiunii de Nord-Est sunt în stand-by din diferite motive. În timp ce şefii administraţiilor caută explicaţii, populaţia arată cu degetul spre ale zone unde totuşi se poate face treabă bună!

Citeşte şi: 2015, an greu pentru drumurile judeţului

Grupaj coordonat de Maura ANGHEL

Suceava nu are nicio groapă de gunoi ecologică
Nici Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), din care fac parte şi cele două gropi de gunoi ecologice, de la Moara şi Pojorâta, nu a fost finalizat în 2015. Lucrările de construcţie de la Pojorâta, executate în proporţie de peste 95%, au fost sistate din cauza iernii, iar problema privind staţia de tratare a levigatului de la Moara nu a fost rezolvată. În judeţ nu există nicio groapă de gunoi care să respecte standardele impuse de Uniunea Europeană. Deşeurile sunt depozitate pe platforme temporare aflate fie prin comunele judeţului, prin cele învecinate, adică Botoşani sau Neamţ.