Parcul Şipote, ofilit de nepăsare

Cel mai mare spaţiu de relaxare din Suceava, aflat la poalele Cetăţii de Scaun, a fost lăsat de izbelişte * de Şipote mai vorbesc doar candidaţii aflaţi în campanie şi pensionarii nostalgici

Cel mai mare parc din municipiul Suceava este lăsat în paragină parcă în mod intenţionat. Este vorba despre parcul Şipote, care se află la poalele Cetăţii de Scaun a domnitorului Ştefan cel Mare. Amenajarea se întinde pe circa şapte hectare şi ar trebui să fie cartea de vizită a oraşului. În schimb, este o groapă de gunoi în toată puterea cuvântului, plin de bălării, cu urzici ce depăşesc un metru. Este lesne de înţeles că parlamentarii de Suceava au uitat să salveze bătrânul parc, aşa cum au tot promis în campania electorală din anul 2012.
Raiul gunoaielor
Accesul în Parcul Şipote se face prin centrul oraşului. Parcul trebuie străbătut pentru a se putea ajunge la măreaţa fortăreaţă zidită de Ştefan cel Mare. Numai că prea puţini sunt cei care se mai încumetă, chiar şi ziua în amiaza mare, să facă această excursie, pentru că peisajul a devenit dezolant. Aleile betonate sunt crăpate şi invadate de buruieni. Treptele care duc spre Cetate sunt deteriorate, pe alocuri nu mai au nici măcar o bară de susţinere şi protecţie.
Pârâul Şipoțel, cel de care se leagă istoria oraşului, e plin de gunoaie. Un sucevean de bună-credinţă a încercat să-l cureţe şi a îndepărtat mizeria, dar a uitat să transporte resturile acolo unde le este locul, adică la coşul de gunoi. Grămezile de deşeuri au căpătat un miros greu de suportat şi dau zonei o imagine de coşmar. Din păcate aceasta nu este singura problemă. Cele două coşuri de gunoi existente în parc sunt mai tot timpul pline, iar turiştii aruncă gunoaiele pe unde apucă.
Întuneric şi mizerie
În Şipote sunt probleme care pot fi rezolvate cu foarte mulţi bani şi sunt neajunsuri care pot fi rezolvate foarte uşor, cu puţin interes din partea autorităţilor locale. De exemplu, vegetaţia care creşte în neştire şi dă senzaţia că parcul este de fapt o pădure sălbatică, ar putea fi curăţată de către angajaţii de la Domeniul Public al Primăriei Suceava. „Să le fie ruşine. Am înţeles că hoţii au furat becurile şi că noaptea nu este lumină, am înţeles că şi coşurile de gunoi au fost vandalizate, la fel ca şi băncile. Dar nu mai pot să înţeleg de ce Primăria Suceava nu este în stare să taie urzicile care au ajuns la peste un metru”, ne-a declarat suceveanul Alin Cerb. În replică, viceprimarul Ovidiu Doroftei ne-a declarat că municipalitatea nu poate să cheltuiască bani pentru întreţinere deoarece parcul se află în proprietatea Direcţiei Silvice. Pe de altă parte, cei de la Romsliva au spus în nenumărate rânduri că în actele lor, Şipote este pădure şi nu parc.
Minciuni peste minciuni
Parcul Şipote a fost amenajat în anii '70. Era mândria oraşului, mai ales că pe colinele acestuia a fost ridicată şi statuia domnitorului Ştefan cel Mare. „Parcul era incredibil de frumos. Era curat şi era locul de întâlnire al oamenilor din oraş. În altă parte nu aveai unde să mergi. Veneau oamenii, îşi făceau fotografii, era ca în staţiune”, ne-a spus un pensionar.
După 1989, Şipote a fost abandonat de autorităţi şi a început să se degradeze odată cu trecerea timpului. Parcul s-a transformat într-un subiect amintit de candidaţi doar în campaniile electorale şi uitat imediat, după ce urnele începeau să se închidă. Campion la promisiuni legate de şipote este deputatul PNL Ştefan Alexandru Băişanu. El a spus în 2012 că va face demersurile necesare pentru ca obiectivul să ajungă în proprietatea Primăriei Suceava, în aşa fel încât municipalitatea să poată face investiţii. A promis şi a uitat aşa cum a făcut şi Gheorghe Flutur pe vremea când era ministru al Agriculturii.
Oana ŞLEMCO

 

Nu doar parcul Şipote a fost dat uitării, ci şi statuia domnitorului Ştefan cel Mare. Plăcile de travertin de pe soclul statuii se desprind bucată cu bucată. Noroc că prin zonă nu trece mai nimeni, din cauza buruienilor, că altfel vizitatorii ar fi în pericol