Povestea celui care scoate la lumină comori
Dimensiune font:
Pietreanul Marius Irimia, de profesie inginer silvic, este pasionat de tot ce înseamnă scoaterea la lumină a comorilor îngropate în pământ * norocul ţine cu el, iar comorile se lasă descoperite * pe 5 decembrie 2015, a descoperit un tezaur compus din 200 de denari imperiali romani, din argint, în comuna nemţeană Ruginoasa * în urmă cu două zile a scos la lumină o broşă şi 167 de denari imperiali romani
Pasionatul cercetător spune că a pornit dezorientat la drum şi că nici primele încercări nu s-au bucurat de succes. „Prima partea a zilei a decurs foarte normal: capace de borcane, conserve, sârme. Deja era trecut de ora 12.00 şi eu eram plin de noroi, detectorul la fel şi mai greu cu un kilogram. La un moment primesc un semnal, deja vedeam conserva sau capacul de borcan. Mă apuc să sap şi din groapă am scos un fragment dintr-o broşă medievală. Pufneam de nervi că o găsisem «tăiată» de vreun plug, pentru că era foarte frumoasă şi foarte diferită. Eu unul nu mai văzusem aşa ceva”, povesteşte Marius Irimia despre ziua de 11 ianuarie. După ce a insistat în zona respectivă, căutătorul de comori a găsit şi cealaltă bucată de broşă. „ A ieşit la suprafaţă şi bucata mult dorită şi aşa am reuşit să aduc la lumină prima broşă stelată de secol XV descoperită pe raza Moldovei. Păcat ca nu a fost întreagă, dar asta e”, mai spune pietreanul.
Comoara îngropată la Hârtop l-a chemat
După ce a găsit broşa, obosit şi puţin dezamăgit, detectologul s-a hotărât să renunţe la căutări. „M-am întors la maşină şi mă îndreptam spre casă. În dreapta drumului îşi făcea apariţia un deal care îmi captează atenţia şi trezeşte instantaneu cheful de detecţie. Trag pe dreapta şi mă hotărăsc să escaladez acel deal - mai mult o terasă - să văd ce o fi pe el. În drumul spre «Golgota mea» a trebuit să trec peste un pârâiaş, a cărui pojghiţă de gheaţă am subestimat-o şi am reuşit să îmi fac botezul pe anul 2016, chiar dacă trecuse Boboteaza”, descrie amuzat Marius Irimia a doua încercare din 11 ianuarie.
Deşi a început detecţia nervos, ud şi obosit, Marius Irimia spune că, la un moment dat, s-a liniştit brusc şi în minte i-a încolţit ideea că locul ales pentru cercetare ascunde cu adevărat o comoară. „Parcă o voce îmi şoptea în ureche: «Mergi încet şi ai grijă să nu treci peste el; ia-o încet, sistematic!». La un moment dat, m-am oprit din detectat să-mi trag sufletul, gândindu-mă că nu mi se oxigenează destul creierul şi am aceste trăiri. Totul părea un déjà vu. După pauză, reiau detecţia. Deodată, prind un semnal ascuţit, dublu, exact ca cel de monedă de suprafaţă - deţinătorii de Detech ştiu despre ce e vorba. Mă apuc de săpat cu o oarecare teamă şi scot din groapă primul denar, unul cu efigia Faustinei I”, povesteşte pietreanul.
176 de denari imperiali romani au fost dezgropaţi
Nu i-a venit să creadă că ar putea descoperi cu adevărat un tezaur, şi-a luat un moment de respiro, după care a continuat detecţia, iar, la câţiva centimetri distanţă de locul unde a găsit prima monedă, a mai primit un semnal ascuţit de la detectorul de metale. „Din groapa respectivă am scos încă un denar, Antoninus Pius. În acelaşi loc, la câţiva centimetri depărtare de moneda cu Antoninus, primesc un semnal de adâncime, clar, ascuţit, încet ca şi intensitate. Când am dat pământul la o parte, fundul gropii s-a înverzit de monede mici, vechi, oxidate, scoţând sunete când se ciocneau între ele. Parcă pluteam, visam, eram «stăpânul lumii». Cu grijă, am început să culeg monedele, una câte una, de parcă aş fi cules fragi crescuţi la umbra unui stejar bătrân”, descrie Marius Irimia senzaţia ciudată pe care a trăit-o în momentul în care a scos la lumină nu mai puţin de 176 de denari imperiali romani.
Tezaurul descoperit pe 11 ianuarie la Hârtop, comuna Bârgăuani, este compus în mare parte din monede din timpul lui Antoninus Pius, Marcus Aurelius şi Lucius Verus, cu soţiile lor, Faustina I şi II. „Celelalte tezaure pe care le-am găsit erau bine reprezentate de perioada Traianus – Hadrianus, pe când în acesta erau până în 10 bucăţi din aceasta perioada. Tezaurul a fost predat, conform legii, către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Neamţ”, spune Marius Irimia.
Detectologul din Piatra Neamţ a ajuns deja la a şaptea descoperire. Face totul din pasiune, chiar dacă, la început, reprezentanţii statului „au încercat diverse şicanări”.
Citeşte şi: Un milion de lei pentru investiţiile din Educaţie
Andreea AMARIEI
„Am curajul să emit ipoteza că acest tezaur nu s-a acumulat în timp, ci el a rezultat dintr-o singură tranzacţie, una foarte valoroasă”- cercetător Marius Irimia
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau