Scandal în CJ pe cotele defalcate: Oraşele, la un pas să rămână fără bani

Propunerea conducerii Consiliului Judeţean Iaşi de repartizare a cotelor defalcate după algoritmul 99% suprafaţă şi 1% populaţie a încins spiritele în plenul întrunit ieri * asta ar fi însemnat, din punctul de vedere al opoziţiei, repercusiuni majore asupra oraşelor şi locuitorii acestora * după o scurtă pauză de consultări între liderii grupurilor politice din plenul CJ, s-a ajuns la un consens, anume algoritmul aplicat anul trecut: 80% suprafaţă, 20% populaţie

 

Împărţierea sumelor din cote defalcate pentru primării a generat dispute aprige între puterea şi opoziţia din Consiliul Judeţean Iaşi. Anul acesta s-a propus, iniţial, un algoritm de 99% din sumă în funcţie de suprafaţa totală a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi 1% din sumă în funcţie de populaţia acestora. Algoritmul de împărţire a banilor pentru plata arieratelor primăriilor a stârnit discuţii aprinse între opoziţie şi putere, pe motiv că oraşele ar putea avea cel mai mult de suferit. Liberalii au considerată că această propunere are la bază neînţelegerile dintre preşedintele CJ Iaşi, Maricel Popa, şi primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica. „Rezultatul acestei formule demonstrează că se urmărește finanțarea căprioarele din păduri, a iepurilor de pe câmpuri, mai puțin a comunităților locale. Nu ne dorim ca ieșenii să devina pioni într-un război intern al PSD purtat între Maricel Popa și Mihai Chirica”, a declarat Romeo Vatră, liderul grupului de consilieri judeţeni PNL. Amendamentul liberalilor şi a membrilor PMP a fost de revenire la vechiul algoritm, care lua în calcul 80% suprafaţa unității administrativ-teritoriale şi 20% populaţie. „Un preşedinte de CJ care propune proiecte în defavoarea localităţilor din judeţul său este de neacceptat. Am propus un amendament la proiect de revenire la formula de redistribuire a anului 2016 deoarece, coroborat cu ceea ce Guvernul îşi propune prin modificarea Codului Fiscal, ar fi pus într-o dificultate totală unităţile admnistrativ-teritoriale din judeţul Iaşi”, a declarat Alin Aivănoaei, liderul grupului consilierilor judeţeni PMP.

După o rundă de consultări între liderii grupurilor politice, amendamentul a fost aprobat în unanimitate de voturi.

 

Ce ar fi însemnat 1% populaţie, pentru oraşe

Potrivit proiectului de hotărâre în formă iniţială, care aborda formula 99% suprafaţă şi 1% populaţie, municipiul Iaşi ar fi avut cel mai mult de suferit, asta în condiţiile în care este cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat. La nivelul întregului judeţ, suma totală alocată din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale este de 4.818.000 lei. Conform algoritmului propus iniţial, municipiul Iaşi, prin programul rectificat din 2017, figura cu sume defalcate din TVA şi cote defalcate din impozitul pe venit în valoare de 3.044.000 lei, dar faţă de programul iniţial, inflienţa financiară ar fi fost de doar 98,6 mii lei (79,6 mii lei pentru suprafaţă şi 19 mii lei pentru populaţie). În cazul municipiului Paşcani, influenţa dintre programul iniţial şi programul rectificat prin algoritmul de 99% suprafaţă şi 1% populaţie ar fi fost de 67,83 mii lei. La Hârlău, această influenţă era de 31 mii lei, la Podu Iloaiei de 39 mii lei iar la Târgu Frumos de 24 mii lei.