Secretul murăturilor moldoveneşti

Unul dintre cele mai frumoase daruri ale toamnei sunt murăturile, pentru care gurmanzii au aproape un cult * reţetele sunt vechi, se transmit din gospodină în gospodină, multe se găsesc în cărţile de bucate, dar şi pe siteurile de pe internet

Nu poţi vorbi despre murături dacă nu aminteşti despre celebra varză din Milişăuţi. După ani de zile de muncă, oamenii locului au reuşit să transforme în brand naţional varza pe care o cultivă pe sute de hectare. Afacerea a fost pusă greu pe roate, iar la performanţă au contribuit mai toţi locuitorii oraşului. Aproape că nu există gospodărie în Milişăuţi care să nu aibă în faţa porţii mormane de varză proaspătă sau butoaie cu murături. De altfel, gustul murăturilor din mica aşezare suceveană face toţi banii. Locuitorii din zonă spun că secretul stă în apa de izvor, în care sunt puse căpăţânile la murat, dar şi în saramura specială, care este luată direct de la Salina Cacica, aflată la 25 de kilometri distanţă de Milişăuţi. „E atât de sărată (apa – n.r.), încât trebuie să o îndoim cu apă dulce. Dar e cea mai bună saramură din lume. Cea mai bună perioadă de pus varza la murat pentru sărbătorile de iarnă este după Sfântul Dumitru (26 octombrie – n.r.)”, am aflat secretul de la un localnic. Pe lacul din care se scoate apa pentru murăturile de la Milişăuţi s-a plimbat, în 1902, însuşi Regele Carol I, într-o barcă.
Un rol important în procesul de preparare a murăturilor îl au şi butoaiele gigantice, de două sau patru tone ori chiar mai mult. Acestea sunt confecţionate din brad sau din stejar şi e nevoie de multă pricepere şi migală ca să scoţi treaba la capăt.
Legume sănătoase, apă, sare şi mult suflet
Când vorbeşti despre murături, conserve şi alte bunătăţi ce ne umplu cămara pe timp de iarnă ai crede că pricepute sunt doar gospodinele în vârstă. Ei bine, Alice Ciobanu, o fălticineancă adoptată de Iaşi şi food-blogger cunoscut, este una dintre excepţiile de la o astfel de părere. „Am crescut cu mâncărurile noastre moldoveneşti pe care unii începem să le uităm câte puţin sau să le dăm uşor la o parte”, a spus Alice.
Acum găsim în comerţ conserve, dulceţuri, murături şi tot felul de produse îmbietoare pe toate rafturile din toate magazinele, însă multora le place să-şi facă singuri proviziile. „Cămara mea conţine conserve cu legume pentru perioada de post, suc de roşii şi bulion din roşii mari şi cărnoase de grădină, compot de cireşe, dulceaţă de cireşe, de vişine, de caise, marmeladă de căpşunică, sirop de cătină, de soc, special preparate pentru perioada de răceli”, a mai spus Alice.
În momentul în care vrei să prepari acasă conserve pentru iarnă, de fapt orice fel de produs care presupune un anumit proces de sterilizare şi apoi de păstrare pentru o perioada îndelungată este necesar să ai ingrediente de foarte bună calitate, din surse sigure, nepoluate. După ce legumele au fost spălate urmează procesul cel mai important – prepararea murăturilor, iar reţetele diferă de la fiecare gospodină. Mulţi experimentează, dar secretul murăturilor moldoveneşti este unul singur – apă, sare grunjoasă, usturoi, cimbru, hrean şi multă dragoste, toate puse în butoaie ce vor fi ţinute la loc răcoros şi pitrocite până când dă bruma.

Citeşte şi: Pericolele din pâinea feliată

Maura ANGHEL

„E foarte important ca atunci când te hotărăşti să începi să îţi prepari singuri mâncarea, în general, şi mai ales conservele să ai pe masă cărţile de referinţă din bucătăria românească. Mă refer aici la două cărţi de bucate esenţiale pentru cei care vor să pătrundă în tainele bucătăriei. E vorba de cartea scrisă de Sanda Marin şi cea a Silviei Jurcovan” – Alice Ciobanu, food blogger

Mercurialul legumelor în pieţele din Vaslui:
* gogoşari – 4 lei/kg
* castraveţi – 2 lei/kg
* pepeni pentru murat – 1,5 lei/kg
* hrean – 2 lei/legătura
* gogonele – 2 lei/kg