Terapie prin şocuri la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iaşi EXCLUSIV

O femeie a fost legată cu cearşafuri şi feşe de patul de spital şi lăsată o noapte întreagă să urle, fără să i se administreze niciun sedativ * decizia medicilor de la Institutul de Gastroenterologie, acolo unde s-a înregistrat acest caz, a venit pe fondul declanşării unei crize violente a pacientei * conducerea spitalului susţine că metoda este una normală şi că a fost agreată inclusiv de soţul femeii

 
Într-un salon al Secţiei de Gastroenterologie a Spitalului Clinic Judeţean „Sf. Spiridon” Iaşi, o pacientă s-a zbătut o noapte întreagă între halucinaţii şi cearşafurile cu care asistentele au legat-o de pat, fără să i se administreze măcar un singur calmant. Deoarece femeia a devenit violentă, cadrele medicale au găsit de cuviinţă să o lege de pat cu cearşafuri şi feşe, în loc să-i administreze un sedativ sau să o transfere către un serviciu de specialitate. La primele ore ale dimineţii de ieri, 4 august, pacientele din saloanele vecine cu bolnava ţinută legată de pat erau aliniate pe o canapea de pe holul etajului întâi al secţiei, cu ochii injectaţi de somn, aşteptând ca personalul din garda de zi să restabilească ordinea. Niciuna nu a raportat doctorului de gardă ce s-a întâmplat peste noapte în salonul groazei, fiind preocupate mai degrabă să prindă un pui de somn, departe de urletele maladive ale pacientei priponite de pat. „Nu am dormit toată noaptea din cauza urletelor. A spart geamurile, a urlat că i se fură şi i se mănâncă copiii, a aruncat patul de pereţi şi asistentele cu brancardierii au legat-o cu cearşafuri de pat. Au legat-o, dar ea tot a ţipat că nu i s-a dat niciun calmant să o astâmpere, şi aşa a urlat toată noaptea, de nu am putut să închidem un ochi”, ne-a spus una dintre paciente.
La „Sf. Spiridon”, legarea pacienţilor de paturi este metodă curentă
La orele 7.00 dimineaţa, din rezerva în care este izolată pacienta, încă se mai aud ţipete. Îmbrăcată sumar, doar cu un maieu şi o pereche de chiloţi, femeia arată răvăşită, cu ochii umflaţi şi părul zburlit, semn al unei lupte aprige cu demonii interiori şi medicii „salvatori”. Chiar dacă rezerva în care a fost legată aceasta se află la un pas de camera de gardă, în jur nu se vede nicun cadru medical. „Măi, fetelor, măi, puneţi ceva, că mă vede domnul poliţai şi daţi-mi nişte apă, măi”, le implora femeia pe cele două colege de rezervă care o drăcuiau de zor pentru noaptea albă pe care le-o oferise. Captivă pe un pat de fier, cu mâinile şi picioarele legate cu feşe şi cearşafuri şi cu un demon captiv în mintea şi trupul ei, femeia a fost batjocorită o noapte întreagă de medicii de gardă, care au lăsat-o să se zbată fără a-i administra un sedativ sau a-i urmări evoluţia. În opinia conducerii spitalului, tot ce i s-a întâmplat acestei femei ţine de o procedură medicală normală. „Pacienta de la Institutul de Gastroenterologie a primit tratament pentru afecţiunile medicale. Există procedura de imobilizare a pacienţilor agitaţi, care a fost aplicată şi în acest caz, cu acordul şi informarea prealabilă a soţului pacientei, care era prezent în salon”, a susţinut prof. dr. Diana Cimpoeşu, purtător de cuvânt al Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi.
În ce cazuri pot fi legaţi pacienţii
Potrivit proiectului de Ordin privind Normele de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, imobilizarea pacientului poate fi folosită numai în baza dispoziţiei medicului, menţionată în foaia de observaţie. Dispoziţia medicului trebuie să detalieze factorii care au condus la imobilizare şi să specifice natura acestei măsuri, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de faţă. În dispoziţie trebuie precizată ora la care măsura de imobilizare a fost luată, imobilizarea neputând depăşi patru ore, se mai arată în proiect. În situaţia în care imobilizarea de necesitate nu a fost făcută din dispoziţia medicului, acesta va fi solicitat în maximum 30 de minute. Proiectul mai prevede că pacientul trebuie să fie monitorizat tot timpul imobilizării, pentru a observa dacă nevoile sale fizice, de confort şi siguranţă sunt îndeplinite. O evaluare trebuie făcută la un interval de 30 de minute şi trebuie înregistrată în foaia de observaţie a pacientului. Or, în acest caz, pacienta a fost abandonată cu orele în respectiva rezervă, potrivit martorilor. De asemenea, izolarea pacientului trebuie să fie aplicată pentru un timp cât mai scurt posibil şi revizuită periodic, la un interval de cel mult două ore, iar pacientul sau reprezentantul său trebuie informat despre această măsură. Imobilizarea pacientului se va face numai cu avizul medicului curant sau al medicului de gardă, medic specialist psihiatru sau neuropsihiatru pediatric. Durata imobilizării nu poate depăşi 30 minute, dar proiectul prevede că măsura poate fi repetată în cursul aceleiaşi zile. Potrivit proiectului, este interzisă folosirea de materiale precum sfoară, tifon, feşe sau alte materiale care pot vătăma pacientul. În acest caz, Spitalul „Sf. Spiridon” nu dispune de spaţii destinate urgenţelor psihiatrice, iar toate aceste măsuri se pot aplica doar într-un spital de Psihiatrie. Nelu PĂUNESCU

* * *
„Există procedura de imobilizare a pacienţilor agitaţi, care a fost aplicată şi în acest caz, cu acordul şi informarea prealabilă a soţului pacientei, care era prezent în salon” – prof. dr. Diana Cimpoeşu, purtător de cuvânt al Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi