Revoluţia spaţiilor verzi ajunge în cartiere

Pe timpul comuniştilor, regulile erau cât se poate de clare: pentru fiecare mănunchi de blocuri, un părculeţ bine delimitat. Nimic excentric, doar un petic de iarbă, cu o dublă funcţionalitate: recreere şi asigurarea unei rezerve de oxigen. După Revoluţie, boom-ul imobiliar a făcut ca aceste oaze din cartiere să fie lăsate de izbelişte. Rar mai vezi peluze printre blocuri sau ronduri de flori, semn că preocupările locatarilor sunt altele. Însă, începând cu anul 2016, lucrurile par a se schimba. Municipalitatea ieşeană a dispus un amplu proces de reabilitare a spaţiilor verzi, vizate fiind atât parcurile importante din oraş, cât şi esplanadele din cartiere. Mai mult, zonele anoste din faţa blocurilor se vor transforma în spaţii verzi, aerisite, după ideea edilului-şef, care consideră că „blocul trebuie să vadă strada şi invers”.
Iaşul nu a avut niciodată pretenţia de a fi considerat un oraş al florilor. Şi nici pe cea de oraş al parcurilor, în ciuda faptului că nu există român care să nu fi auzit măcar odată-n viaţă de celebrul Copou. Parcul Expoziţiei, Ciricul, alături de întreg cartierul Tătăraşi sau platoul Bucium întregesc tabloul spaţiilor verzi celebre din oraş, dar a căror naturaleţe s-a estompat odată cu trecerea anilor. La fel au stat lucrurile şi în ceea ce priveşte parcurile din oraş. Toate şi-au păstrat principala utilitate, de a le oferi ieşenilor zone de recreere, de petrecere a weekend-urilor în natură, fiind trecută în plan secundar reabilitarea lor. Însă, lucrurile au început să se schimbe de anul trecut, iar marea transformare va avea loc anul acesta, dacă ar fi să dăm crezare specialiştilor SC Servicii Publice Iaşi, cei care pun în aplicare un plan puţin mediatizat, însă extrem de spectaculos.
Un „mini-puzzle” cu 25 de piese verzi!
Ana Maria Luca şi Viorica Pantazi, ingineri în cadrul Departamentului  Producţie al SC Servicii Publice Iaşi, pot fi considerente „eminenţele cenuşii” ale proiectului vizând reabilitarea tuturor spaţiilor verzi din oraş. „Noi facem propuneri, însă municipalitatea ieşeană este cea care decide”, spune Ana Maria Luca. „Ideea de la care s-a plecat ar fi ca în cele cinci zone ale societăţii (n.r. – referire la modul cum este organizată SC Servicii Publice) să fie reabilitate cinci zone verzi. Vorbim aici fie de parcurile existente, fie de spaţiile verzi dintre blocuri. Este vorba de o reamenajare peisagistică a tuturor spaţiilor verzi, cu tot ce presupune acest lucru: toaletarea şi aranjarea vegetaţiei, completarea straturilor de pământ, plantarea de gazon, arbori tineri sau plante perene, montarea şi repararea mobilierului urban, repararea aleilor pietonale sau reconfigurarea lor”, spune, la rândul ei, ing. Viorica Pantazi.
Copoul şi Parcul Orăşel, primele zone transformate radical
Primele lucrări au avut loc în 2016, în parcul Copou şi Parcul Expoziţiei, în urma unei colaborări Citadin – DSPM. În cel mai cunoscut parc al oraşului a fost refăcut asfaltul deteriorat de-a lungul timpului, îndeobşte pe zona centrală şi s-a reuşit montarea unui gazon nou, sub care au fost montate instalaţii care asigură o irigare permanentă, fără a mai fi nevoie de căratul apei cu cisternele, aşa cum se proceda în trecut. Însă, schimbarea cea mai spectaculoasă a suferit-o parcul din apropierea Bisericii Lipovenesti, Orăşel, cum este acesta denumit în scriptele specialiştilor DSPM. „Au dispărut boscheţii şi gardul verde. În ultima vreme, parcul se transformase într-o toaletă publică, ţi-era şi frică să te aventurezi pe acolo după lăsarea serii. Acum avem un spaţiu deschis, dominat de vegetaţie şi flori. În paralel, am reuşit montarea instalaţiei automate de irigat, iar angajaţii companiei Symmetrica au pavelat integral aleile din parc”, spune Laurenţiu Ivan, directorul DSPM. Şi mai important este faptul că reabilitarea arealului se va face şi după limita cunoscută, personalul DSPM propunându-şi să transforme radical şi zona de pe strada Palat, cuprinsă între staţia de autobuz şi Şcoala Gheorghe Asachi.
Probleme în Nicolina
Tot anul trecut a fost „atacat” şi parcul de pe esplanada Nicolina, după ce, în plină vară, a fost spart betonul din faţa cinematografului Victoria, pentru a se face loc unor ronduri cu flori multicolore. Intenţia a fost de a se realiza o lucrare asemănătoare cu cea din Parcul Orăşel, numai că au apărut surprize care au făcut ca lucrarea să se întindă pe o perioadă mai lungă. „În Nicolina au fost probleme cu solul. Gazonul nu a prins, aceasta şi datorită faptului că cei mici nu au avut răbdare şi s-au jucat pe spaţiul reabilitat”, explică specialiştii DSPM.
Dispar pârloagele din Târgu Cucu
Mai nou, odată cu încălzirea vremii, campania de reabilitare a spaţiilor verzi a progresat vizibil. Cea mai nouă lucrare este cea din Parcul Bărboi, unde terenul a fost adus la cotă, iar vegetaţia lemnoasă toaletată integral, simultan cu eliminarea celei uscate şi îmbătrânite. „Aici se are în vedere amenajarea unui scuar de odihnă pentru toate categoriile de vârstă, cu mobilier stilizat şi vegetaţie perenă”, spune Ana Maria Luca. Lucrarea este de o complexitate neobişnuită, întrucât de zilele trecute s-a trecut şi la reabilitarea Rondului Târgu Cucu, al cărui spaţiu verde va fi reorganizat arhitectural. Vor fi aduse alte specii de arbuşti şi va instalat un iluminat decorativ.
Mobilier urban inedit în spatele Blocului Guliver
O altă lucrare în derulare este cea din Parcul Guliver. „Aici venim cu o surpriză, în sensul că am gândit un mobilier urban care pune în evidenţă arborii. Un fel de platformă din lemn de jur-împrejurul arborilor, pe care se poate sta sau copiii se pot juca. Va fi un element inedit pentru oraş”, promite Ana Maria Luca.

Evident, şi alte zone au intrat în atenţia peisagiştilor DSPM. „Aminteam de acele zone care trebuie reabilitate. Propunerile noastre se referă la Parcul Bicaz, Sinagoga Tg. Cucu. Parcul Tineretului, Scuarul din faţa Poştei din Podu Roş, cel din faţa Casei Dosoftei, Bulevardul Cantemir, Esplanada Alexandru cel Bun, Rond Baza III, Parcul din Tătăraşi Sud şi Ateneul Tătăraşi”, dezvăluie Viorica Pantazi.
 
Retrocedările, o veşnică problemă
Din nefericire, există şi elemente care fac ca unele dintre proiectele peisagisticilor să se împotmolească. „Este vorba de terenuri retrocedate. Gândim o variantă pentru reabilitarea unei zone verzi şi ne trezim că acolo sunt, de fapt, proprietăţi private. Am dat şi peste cetăţeni reticenţi, care nu acceptă sub nici o formă prezenţa utilajelor, dar şi peste proprietari înţelegători. Unul ne-a şi spus că ne permite un front de lucru dacă îi gazonăm bucata de teren. Cei mai mulţi, însă, refuză să colaboreze, iar terenul rămâne la aspectul de pârloagă întrucât, conform legii, nu-i poate schimba destinaţia. Însă oamenii speră că legea se va schimba, iar în viitor vor putea construi pe spaţiul verde”, afirmă Viorica Pantazi.
Cartierele se schimbă la faţă!
Spectaculoase, fără îndoială, transformările din parcuri vor fi depăşite şi ca inedit şi ca atractivitate de cele din cartiere. Intenţia Primăriei este ca toate zonele din faţa blocurilor, spre stradă, să fie transformate în peluze, pentru a fi eliminate situaţii de genul cuştilor de câini, afumătorilor şi depozitelor de lemne şi vechituri ascunse după gardul viu din cartiere. „Am început o acţiune pe Nicole Iorga, la blocurile dinspre Cantemir. Am dus o echipă, o fac experimental o săptămână, dacă iese bine o generalizăm. Despre ce este vorba? Am discutat cu peisagiştii DSPM şi dăm jos gardul verde de la stradă, să vedem ce se petrece în profunzime. Locuri unde, de obicei, întâlnim cuşti pentru căţei, afumători, depozite cu vechituri. Lăsăm gardurile vii doar între aleile dintre blocuri. Aceste spaţii care apar spre bulevard le transformăm în părculeţe, cu pavaje, băncuţe, eventual o masă de şah. Blocul vede astfel strada şi strada vede blocul”, spune primarul Iaşului.
La rândul lor, specialiştii DSPM vin şi cu alte precizări. „Am identificat o multitudine de spaţii verzi unde vom interveni. Lista cu propuneri a fost înaintată Primăriei, însă pot apărea modificări. Ideea ar fi ca gardul viu să rămână doar la un metru de bloc, iar spaţiul până la stradă să fie unul deschis. Acolo unde la parterul blocurilor funcţionează agenţi economici, gardurile vii dispar în totalitate”, spun aceştia. Tudor DAMASCHIN