1vlad margarint
1oxford1
11vlad margarint
11 mama in elvetia

Dimensiune font:

Un doctorand din Bârlad promovează imaginea Moldovei la Oxford

| 30-05-2017 12:46

 Vlad Mărgărint este unul dintre tinerii care poate demonstra oricând că tenacitatea îţi pot împlini cele mai frumoase vise * fost olimpic internaţional, doctorand şi asistent la prestigioasa Universitate Oxford, el pledează pentru România oriunde ajunge * este convins că toţi cei plecaţi în afară pot ajuta foarte mult ţara cu experienţa lor

 

Ştiaţi că în sediul central al Google din Europa a treia limba vorbită activ este limba română? Ei bine, acest lucru a fost confirmat încă o dată de un matematician din Bârlad (judeţul Vaslui), care poartă în suflet România oriunde ar merge.

Asistent la prestigioasa Universitate Oxford, Vlad Mărgărint a ales matematica drept ştiinţă pe care să o slujească. A plecat din Bârlad în urmă cu mulţi ani şi, după cum el însuşi recunoaşte, a parcurs un drum interesant şi lung prin instituţii foarte serioase - Universitatea din Bucureşti şi Politehnica din Zurich (ETH Zurich), care l-au antrenat şi l-au pregătit pentru etapele ulterioare. „Am fost acceptat la Oxford după ce am trimis o aplicaţie consistentă şi am trecut prin câteva interviuri deloc uşoare. A fost un moment extrem de riscant în cariera mea pentru că trebuia să trec un examen ca să-mi termin studiile. Un examen pe care nu îl mai puteam repeta în următorii 10 ani şi pe care, dacă nu îl treceam, nu îmi luam diploma de Master de la Politehnica din Zurich. Iar dacă nu aveam diploma, nici nu mă puteam gândi la doctorat pentru că nu aveam bifate gradele necesare”, a spus Vlad. Dificultatea a constat în faptul că examenul era programat în aceeaşi perioadă cu interviurile pentru doctorat, pe multe dintre ele susţinându-le înainte să fie sigur că va avea diploma de master. Şi, la final, a reuşit!

De la Bârlad la Oxford, cu escală la Zurich
Vlad Mărgărint a absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu“ din Bârlad, apoi Facultatea de Matematică de la Universitatea din Bucureşti, la finalul căreia drumul i-a fost desenat de către destin. „Cred că nu putem să decidem de fiecare dată ce se va întâmpla. Eu am plecat în această aventură în 2013, când am primit o ofertă de studiu fără finanţare de la Zurich. Banii cu care am plecat din România mi-au ajuns mai puţin de două săptămâni cred, după care a urmat o perioadă destul de dificilă de adaptare în oraşul elveţian. Nu voi uita niciodată zilele acelea. Câteodată, când mă întorc cu gândul, acea perioadă din viaţa mea pare ireală”, a rememorat Vlad o parte din drumul său. Sunt clipe despre care el spune că-i dau forţă în viaţa de zi cu zi şi pe care le apreciază drept o experienţă unică, venită la momentul potrivit: „A fost, de altfel, şansa vieţii mele. Când mă uit în urmă, detaliile drumului pare că au fost atent alese de un «regizor universal» pe care îl numesc Dumnezeu şi care m-a ajutat foarte mult. În viaţa mea de student în Elveţia, înainte de mutarea în Oxford, am întâlnit dificultăţile oricărui tânăr care a plecat de acasă. Mulţi dintre românii de acolo împărtăşesc o poveste similară şi-i respect foarte mult”.

Vlad Mărgărint este doctorand bursier şi asistent la Universitatea din Oxford, instituţie al cărei prestigiu mondial este recunoscut şi de la care se pot prelua şi adapta în România multe lucruri. „Universitatea Oxford se bazează, din punctul meu de vedere, pe trei aspecte importante: examene foarte grele, un mediu internaţional şi o politică foarte atentă de branding cu o atenţie deosebită la nevoile staff-ului şi ale studenţilor. Acelaşi lucru se poate implementa şi în România. Universitatea Politehnică din Bucureşti are un sistem de învăţământ foarte puternic şi majoritatea celor care termină acolo sunt foarte bine antrenaţi să treacă, de exemplu, un interviu foarte lung şi dificil de angajare la Google Zurich. Nu cred că este nicio noutate pentru nimeni că în sediul central al Google din Europa a treia limba vorbită activ este limba română!”, a spus Vlad, iar un zâmbet de mândrie i s-a strecurat în colţul gurii. Ei bine, acei oameni sunt antrenaţi de către instituţii din România! „Putem face din asta politica noastră de branding! Cheia este să punem un preţ mai mare pe acest tip de educaţie şi să promovăm aceste rezultate extraordinare pentru a arăta că suntem competitivi la nivel mondial, aşa cum se întâmplă la Oxford. Transformarea campusurilor în medii internaţionale, ceea ce se întâmplă cel mai activ la UMF «Carol Davila», din ceea ce ştiu eu la nivelul Bucureştiului, ar aduce foarte multe beneficii”, a sugerat matematicianul.

Şcoala de Vară pentru elevii isteţi

La celebra universitate britanică s-a deschis, anul trecut, şi o Şcoală de Vară pentru copiii români, o idee care va fi reluată şi în acest an. Iniţiatorii, Monica Enescu, Ciprian Ploştinar şi Sandor Kruk, au gândit proiectul ca o săptămână plină de activităţi în care tinerii participă la câteva mini-cursuri (şi nu numai!) cu informaţii foarte preţioase pentru viitoarele lor cariere. La ediţia de anul trecut au fost cursuri de Neuroştiinţe (susţinut de Bayar Menzat), Astrofizică (Sandor Kruk), Fizică (Mihai Vidrighin şi Ciprian Ploştinar), Biologie (Andra Necula), Geografie (Gruia Bădescu), Jurnalism (Cristiana Moisescu), Inginerie şi Programare (Monica Enescu), Organizaţii non-guvernamentale de la A la Z (Raluca David), Comunicare şi skill-uri pentru carieră (Măriuca Morariu), Fotografie (Victor Diaconu), Film (Adina Brădeanu), Muzică (Cora Miron) şi Matematică, ultimul fiind susţinut de Vlad Mărgărint: „M-am ocupat şi de seara de talente. Este o experienţă despre care consider că poate schimba vieţi şi îi invit pe liceenii cu rezultate deosebite la învăţătură şi care provin din familii modeste să aplice pentru a participa la Şcoala de Vară”.
„Am crescut în Asociaţia Astronomică «Sirius»”
În fiecare zi, Vlad îşi spune că „mai este mult până sus”, gândindu-se la carieră. Absorbit de munca sa, a renunţat la unele lucruri, cum ar fi „zilele petrecute cu familia şi cu prietenii care au rămas în România sau în alte ţări pe unde am mai trecut”. „Cei care îşi doresc să urmeze o carieră academică trebuie să ştie că preţul cel mai mare pe care trebuie să-l plătească este această instabilitate prelungită până la vârste destul de înaintate, cât şi faptul că cercul de prieteni va evolua spre unul împărţit prin lume. Fărâme din tine rămân prin toate oraşele prin care treci. Eu ţin legătura cu prieteni de peste tot din lume, dar în acelaşi timp resimt dificultatea mutărilor frecvente dintr-un oraş în altul”.
Oricât de greu poate că i-a fost în unele momente, Vlad nu a spus niciodată
„Nu mai pot, nu mai vreau”. Nici atunci când poate a fost privit altfel pentru că vine dintr-una dintre cele mai sărace zone ale UE: „Sincer, se simte cumva, dar nu e o problemă. E interesant că până şi în comparaţie cu colegii din România pare că vin dintr-o zonă mai diferită, pe care încerc să o promovez de fiecare dată când am ocazia”. Chiar de curând, la o expunere la Oxford, a vorbit câteva minute şi despre oraşul său natal, Bârlad: „Am simţit nevoia să clarific unele aspecte pentru că nu vreau ca restul lumii să rămână cu o impresie greşită. Eu am crescut în Asociaţia Astronomică «Sirius», un ONG condus de prof. Ioan Adam care nu se restrânge doar la astronomie, ci are interese diverse precum ecologia, pictura şi poezia. La Bârlad sunt multe alte ONG-uri cu diverse programe, instituţii de artă, pavilioane expoziţionale, biblioteci, un teatru şi un Observator Astronomic, muzee, toate având un program extrem de divers. Găsesc acest lucru formidabil pentru un oraş de dimensiunea lui”.


„Îmi doresc ca munca noastră să ridice România”

În opinia lui Vlad Mărgărint, nimic nu se poate face dacă nu suntem oneşti cu noi înşine, acesta fiind şi mesajul pe care doreşte să-l transmită tinerilor. El insistă pe ideea că se pot folosi particularităţile culturii noastre în context internaţional: românii sunt muncitori, au abilitatea de a învăţa multe limbi străine, sunt buni la Informatică şi la ştiinte exacte, la sporturi şi nu numai! „Eu aş perpetua aceste idei, aşa cum şi alte ţări insistă asupra atuurilor naţionale. De altfel, se poate observa cum s-au creat aceste zone de încredere în peisajul global. Un exemplu bun este Elveţia, care a reuşit să creeze ideea securităţii bancare insistând foarte mult mediatic pe asta. Într-un final s-a ajuns ca această informaţie să fie prezentă în mentalul colectiv”, a explicat tânărul. El a oferit şi exemplul Germaniei, despre care se ştie că are o industrie foarte puternică şi sigură. „Nimeni nu vorbeşte despre aspectele negative, focusul fiind mutat pe cele pozitive. Îmi doresc ca munca noastră să ridice România, această ţară cu peisaje minunate, râvnite de occidentali vă garantez, acolo unde merită. Cum o putem face? Profitând de orice moment, discuţie, eveniment internaţional pentru a promova valorile prin noi înşine. Încet, încet mentalitatea colectivă europeană se va schimba”, este convins tânărul de la Oxford.
Şcoală românească, după model elveţian şi britanic

Dacă ar fi să-şi deschidă o universitate, Vlad ar introduce secretizarea notelor acordate şi examene mai grele astfel încât piaţa muncii să nu fie aglomerată cu tineri care au specializări similare. „Aş acorda fonduri majorate cercetării, pentru că o consider o parte din imaginea noastră în lume. Insist foarte mult asupra unei idei: nu este necesar ca toate şcolile să aibă această politică mai dură a examenelor. Astfel funcţionează, de altfel, sistemul elveţian: au câteva şcoli dure unde parcursul este dificil, dar la absolvire se acordă diplome recunoscute internaţional. Restul şcolilor nu impun o duritate la fel de mare, dar în toate se face foarte serios învăţământ”, a explicat Vlad. El a punctat şi faptul că în Elveţia s-au finanţat foarte mult şcolile profesionale, pentru că „au conştientizat că au nevoie de forţă de muncă activă, un exemplu din care sunt convins că avem de învăţat”.

El este convins că mulţi dintre cei plecaţi în afară îşi doresc, ca şi el, să ajute foarte mult România „prin experienţele şi expertiza lor”.


Vlad Mărgărint se consideră un om fericit pentru că mereu a făcut ce i-a plăcut.
„Am avut şi norocul de a-mi întâlni iubita la Oxford, o fată minunată şi care continuă practic minunăţiile pe care le-a făcut familia mea în momentul în care m-a ajutat cu multă grijă şi afecţiune. Sunt un om norocos. Cred că trebuie să învăţăm să criticăm mai puţin, să acţionăm mai mult şi să nu ne pierdem credinţa în Dumnezeu”.

Vlad Mărgărint a primit, în 2014, premiul de Excelenţă Academică în Străinătate din partea Ligii Studenţilor Români din Străinătate, el fiind selectat dintre 200 de tineri.

Maura ANGHEL

 

 

Consider că învăţământul ne-ar ajuta foarte mult să ridicăm standardele societăţii din România. Avem toate motivele să creăm un brand de ţară din domeniul IT, sport sau chiar din capacitatea noastră nativă de a învăţa foarte uşor limbi latine”.

 

 

 

 

Pe când era liceean, Vlad Mărgărint era o prezenţă constantă la olimpiadele internaţionale. În fiecare an a făcut parte din lotul olimpic naţional la fizică, astrofizică şi astronomie. În 2009 a luat argintul la Olimpiada Internaţională de Astronomie (găzduită de Iran), iar în 2010 a luat bronzul la aceeaşi olimpiadă, care a avut loc în China.

 

 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

 
ULTIMA ORA

 

 

 
loading...

 

Pledoaria unui avocat pentru artă FOTO

 Aţi intalnit, pe culoarele instanţelor, avocaţi in varstă mergand greoi ori in baston, cărand o servietă veche, tocită, din piele, aţi văzut ce lucire au in priviri? Li s-a strans acolo, in ochi, ...

Un surâs în plină vară, la Mălini FOTO

Drumul Talienilor, de la Regele Carol I la Vitoria Lipan Satele comunei Mălini, Iesle, Paraie, Poiana Mărului şi Văleni-Stanişoara, se intind pe circa treizeci de kilometri de-a lungul şoselei, cunoscu ...

Secretele „Şcolii Moldoveneşti de Cafea”

Aglomeraţie urbană, oameni care sunt intr-un du-te - vino continuu, dar un singur gand: visul la pauză. Cei mai mulţi dintre ei se opresc din tot ceea ce fac şi au un moment de respiro. Se numeşte „ ...

Turist în „Oraşul celor 100 de biserici”

Sub sloganul „Inspirat de studenţi”, la inceputul primăverii, Facultatea de Geografie şi Geologie Iaşi a lansat proiectul Interface-Is. Atunci, tinerii ieşeni au gandit 7 trasee tematice promov ...

 

Delicii culinare după reţete vechi

Transformate după gust şi preferinţă, bucatele gătite in stil romanesc sunt o parte a culturii şi tradiţiilor noastre. Am preluat de la maeştri străini foarte multe preparate, la fel cum şi alţii le- ...

Poveşti terifiante din curtea fostei Chesturi FOTO

Fosta Chestură de Poliţie de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6 intră din nou in atenţia autorităţilor locale. Rabilitarea clădirii monument istoric a inceput in mandatul fostului preşedinte al Consiliul ...

Sezonul vacanțelor va sufoca Serviciul de Pașapoarte

An de an, in fiecare vară, Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple este luat cu asalt atat de către cei care locuiesc in Iasi, cat si de cei care se intorc, in concedi ...

 Copiii „adoptaţi“ în lumea artei FOTO

Zumzetul spectatorilor care aşteaptă nerăbdători ridicarea cortinei, lumina care se stinge incet, primele acorduri ale instrumentelor dau naştere unui val de emoţie care ne invadează inimile şi ne alin ...

Ultimul sticlar al Iaşului FOTO-VIDEO

 Într-un colţ de atelier, inconjurat de zeci de cioburi care mai de care mai colorate şi acompaniat de o flacără imensă, aşa işi desfăşoară activitatea, zilnic, singurul sticlar rămas in I ...

Călătorie pe drumul bananei FOTO

În faţa raftului din supermarket, dilema unui consumator atunci cand vrea să cumpere banane este, de cele mai multe ori, cate să ia ca să-i ajungă. Puţini sunt cei care inţeleg ce se ascunde in spa ...