Hăţişul birocratic blochează un tratament revoluţionar al hepatitei

Deşi tratamentul este unul revoluţionar, pacienţii încă se confruntă cu probleme până să beneficieze de el * există dosare care au fost respinse din motive necunoscute, care ţin doar de interpretarea comisiei care se ocupă de aprobarea lor * deoarece comunicarea este deficitară, medicii pot face doar memorii în care să solicite reexaminarea dosarelor * acest lucru întârzie accesul la tratament cu luni de zile

Medicii curanţi ai pacienţilor care beneficiază de tratament fără interferon pentru hepatita C spun că se luptă încă de la începutul acestui program cu un hăţiş administrativ, care duce la întârzieri foarte mari. Comunicarea între medici şi comisia de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care face selecţia dosarelor, este aproape inexistentă. Aceştia susţin că nu există niciun actor principal care sa comunice cu toţi cei implicaţi: medic, pacient, firma producătoare, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS).

La toate acestea, se adaugă o comunicare foarte greoaie cu comisia de specialitate de la CNAS, lucru care se face doar în scris, ceea ce duce la întârzieri sau la lipsa unui răspuns clar. Pe de altă parte, pacientul nu poate să stea de vorba cu reprezentanţii firmei, cu CNAS şi poate doar să îşi depună dosarul la CJAS. De asemenea, firma producătoare nu poate să stea de vorbă nici cu pacientul, nici cu CJAS, nici cu CNAS. „Nu este o structură care să poată lua o decizie colectând datele de la toţi, iar undeva ar trebui să existe o entitate care să facă acest lucru. Din păcate, din punct de vedere administrativ, nu funcţionează deloc bine”, a precizat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist la Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” Iaşi.

Bolile de nutriţie fac ravagii în rândul ieşenilor

Dosare respinse fără motiv
De asemenea, medicii spun că s-au confruntat cu numeroase cazuri de dosare care, deşi erau eligibile, nu erau acceptate de către comisie. Atunci, medicii erau nevoiţi să facă memorii în care să solicite reexaminarea acestuia, iar toată procedura până la aşteptarea unui răspuns întârzia tratamentul. „Devine frustrant atunci când ştii că dosarul a fost complet, că persoana respectivă este eligibilă, iar ea este totuşi refuzată. Singura şansă este să facem hârtii scrise către CNAS, pentru că, altfel, nu ai cu cine discuta. Este o pierdere de timp, cauzată poate de modul în care cei din comisie interpretează anumiţi parametri, cum ar fi gradul de fibroză al pacientului, care poate fi la limită, între f3 şi f4”, a completat dr. Hurmuzache. Pe de altă parte, medicii curanţi ai pacienţilor remarcă faptul că terapia este una cu rezultate îmbucurătoare din punct de vedere medical, majoritatea pacienţilor având o evoluţie clinică şi biologică foarte bună. „S-a observat normalizarea probelor hepatice chiar în primele două săptămâni de la începerea tratamentului cu viremii nedetectabile la toate cazurile pe care le cunosc, iar la mine sunt în jur de zece”, a adăugat medicul infecţionist.

Condiţia este ca alegerea de către medicul curant să se facă după criterii stricte, tratamentul fiind funcţional doar la pacienţi cu fibroză f4 fără episoade decompensate, care să aibă un echilibru al funcţiilor hepatice, în caz contrar putându-se ajunge la hemoragii digestive sau la insuficienţă hepatică acută. În cazul celor care au deja terminat tratamentul, efectele adverse au fost minore. „Pentru aceştia, chiar putem spune că a apărut lumina de la capătul tunelului. Vom vedea cum vor sta lucrurile şi la a doua viremie, care se face la trei luni după terminarea tratamentului, când ne vom convinge că lucrurile sunt aşa cum spun studiile. Am încredere că lucrurile vor fi foarte bune şi că va apărea în România o nouă categorie de persoane, şi anume acea categorie vindecată, adică foşti pacienţi”, a conchis dr. Hurmuzache. Mădălina OLARIU

* * *
„Singura şansă este să facem hârtii scrise către CNAS, pentru că altfel nu ai cu cine discuta” - dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar infecţionist