Probleme la „Marele Ars” de la Iaşi EXCLUSIV

Proiectul destinat pacienţilor cu arsuri grave, denumit generic „Marele Ars”, înaintează cu greutate * după mai bine de patru ani, finanţarea şi lucrările au avut loc pe bucăţi * şeful clinicii susţine că, dacă nu se vor aduce câteva modificări asupra proiectului, instalaţiile de filtrare şi sterilizare a aerului vor fi zadarnice, întrucât nu se vor respecta circuitele necesare tratării arşilor * proiectul nu este prevăzut şi cu un filtru la intrarea în unitate, unde să fie triaţi pacienţii * arhitectul susţine că nu pot fi aduse modificări, clădirea din curtea Spitalului „Sf. Spiridon” fiind monument istoric

După patru ani de şantier, noua Clinică de Chirurgie Plastică şi Reparatorie de la Spitalul „Sf. Spiridon” încă mai necesită timp şi investiţii pentru a putea fi dusă la bun sfârşit. Lucrările au fost sistate o lungă perioadă, din cauza lipsei finanţării, iar de la începutul acestui an a mai fost primită o filă de buget, pentru ca lucrările să se apropie de final. „Estimăm că la sfârşitul verii să putem deschide această nouă clinică, Marele Ars. Momentan, aproape tot etajul I al clădirii este finalizat. Toţi pacienţii din regiunea Moldovei vor rămâne aici şi nu va mai fi transferul la Bucureşti, necesar pentru tratamentul lor”, a precizat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon” Iaşi.

Pe de altă parte, prof. dr. Teodor Stamate, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică, susţine că este puţin probabil ca proiectul să fie finalizat şi că sunt probleme care, dacă nu vor fi rezolvate, toată investiţia va fi zadarnică. „Domnul manager este optimist sperând să fie finalizat în această toamnă şi chiar este de apreciat cât s-a zbătut să vadă proiectul în acest stadiu şi câte drumuri la minister au fost necesare. Însă, la cum au mers lucrurile până acum, cu finanţare pe bucăţi, mă îndoiesc că vom vedea atât de curând finalizat proiectul”, a completat şeful clinicii.

Cum poţi muri la 28 de ani din cauza birocraţiei

Cum se transformă totul într-o investiţie zadarnică
Marea problemă a proiectului, conform şefului clinicii, este aceea că, deşi se are în vedere o investiţie cu instalaţii computerizate de filtrare şi de sterilizare a aerului, aceasta nu ar ajuta cu nimic, dacă nu se respectă circuitele de primire şi tratare a arşilor. În acest scop, prof. dr. Stamate a discutat în repetate rânduri cu arhitectul care se ocupă de construcţie, pentru a propune o extindere a clădirii, în scopul de a înfiinţa o recepţie pentru pacienţii cu arsuri, cu scopul de a funcţiona ca un filtru. „În momentul de faţă, intrarea în clinică nu are niciun loc prin care să se facă trecerea. Le-am propus ca, pe o suprafaţa minoră, să se realizeze măcar un punct de recepţie, sub o cupolă, unde să vină ambulanţa, să i se facă recepţia pacientului, acesta să fie dezbrăcat de hainele lui şi îmbrăcat în pijamale şi să intre în preanestezie. Dacă este arsură veche de câteva zile, să meargă către sala septică, iar dacă este arsură proaspătă, către cea aseptică. Concret, să existe un filtru de intrare, ceea ce nu există”, susţine prof. dr. Teodor Stamate.

Păcăleala analizelor medicale gratuite

Potrivit acestuia, răspunsul arhitectului a fost că nu se pot face modificări, deoarece este vorba de un monument istoric. Însă, în această formă, dacă pacientul ar intra direct în clădire, nu s-ar respecta circuitele fundamentale, iar investiţia în instalaţiile de sterilizare şi de filtrare a aerului ar fi zadarnice. Iar o astfel de unitate de îngrijire intensivă trebuie să fie complet izolată, cu aer filtrat şi sterilizat, pentru menţinerea parametrilor vitali ai pacientului. „Se investeşte inutil în instalaţie, dacă nu există un filtru de intrare în clinică, dacă aducem pacientul cu tot cu microbii de afară. Este vorba despre o structură cât mai simplă, o recepţie, ca o un serviciu de permanenţă, două săli - una septică şi alta aseptică -, unde pacientul să fie pregătit pentru a intra. Dacă nu facem asta - şi le explic de trei luni, nu se respectă circuitele fundamentale şi degeaba cheltuim bani pe instalaţiile de sterilizare şi de filtrare”, a completat şeful clinicii.

„Faptul că oamenii supravieţuiesc este un miracol”
În momentul de faţă, Clinica de Chirurgie Plastică şi Reparatorie de la Spitalul „Sf. Spiridon” funcţionează într-un spaţiu restrâns, într-o clinică destinată parţial ORL şi pentru Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială. Aici sunt doar două săli de operaţie mici, unde nu există nici anesteziştii necesari şi nici dotările minime. „Totul funcţionează în condiţii improvizate, iar faptul că oamenii supravieţuiesc este un miracol. Noi am fost desfiinţaţi şi aduşi pe holuri, iar fiecare clinică a cedat câte un salon sau puţin spaţiu”, a explicat prof. dr. Stamate. Capacitatea noii unităţi este de 25 de paturi, dintre care cinci pentru cazurile mai grave.

Vrea să-şi vândă un rinichi pentru a merge din nou

Printr-un protocol încheiat cu Spitalul de Arşi din Bucureşti, până la construirea noii clădiri, pacienţii cu arsuri de peste 20% sunt transferaţi pe cale aeriană. Situaţia Clinicii de Chirurgie Plastică este una dificilă încă din anul 2011, de când a fost desfiinţat Spitalul de Urgenţe „Sf. Ioan”, iar toată activitatea a fost mutată şi, implicit, restrânsă, la Spitalul „Sf. Spiridon”. Mădălina OLARIU

***
10 MILIOANE EURO
Ar urma să fie costul aparaturii necesare dotării „Marelui Ars” de la Iaşi

***
18 MILIOANE LEI
sunt necesari pentru finalizarea lucrărilor

* * *
„Se investeşte inutil în instalaţie, dacă nu există un filtru de intrare în clinică, dacă aducem pacientul cu tot cu microbii de afară”- prof. dr. Teodor Stamate, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Reparatorie de la Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi