„India se plimbă pe Lună”. Rover-ul lunar Pragyaan a făcut primii săi „pași” pe suprafața selenară

Rover-ul lunar al Indiei a făcut primii săi „pași” pe suprafața selenară, la o zi de când țara a făcut istorie devenind prima care reușește să aducă o sondă spațială la polul sud al Lunii, relatează BBC. Roverul lui Chandrayaan-3 a coborât pentru prima oară pe suprafața astrului iar „India s-a plimbat pe Lună”, a transmis ISRO, agenția spațială indiană.

Lander-ul Vikram a coborât cu succes pe suprafața lunară, așa cum fusese planificat, miercuri. Prin acest succes, India se alătură unui club mic de țări care au reușit să aducă un aparat spațial pe lună – după SUA, fosta Uniune Sovietică și China.

Rover-ul Pragyaan (denumit după cuvântul din sanscrită pentru „înțelepciune” – n. red.) a fost adus pe Lună în interiorul lander-ului Vikram.

Misiunea indiană are 14 zile la dispoziție

Aselenizarea coincide cu începutul zilei lunare – o zi pe Lună este echivalentă cu 28 de zile pământești – iar asta înseamnă că lander-ul și rover-ul au 14 zile de lumină solară pentru a-și încărca bateriile.

După căderea nopții, ele se vor descărca și nu vor mai putea fi folosite. Nu este încă clar dacă ele vor redeveni funcționale la începutul următoarei zile.

Aparatul este echipat, de asemenea, cu alte instrumente științifice prin care cercetătorii indieni vor să afle ce se întâmplă pe suprafața selenară, deasupra și dedesubt.

Se crede că această zonă a Lunii este bogată în minerale, iar scopul principal al misiunii indiene este de a găsi apă în formă solidă.

Cercetătorii sunt de părere că craterele uriașe și adânci din regiunea polului sud lunar, aflate permanent în umbră, sunt bogate în apă înghețată – cheia pentru viitoare misiuni cu echipaj uman, pentru o eventuală colonie pe Lună sau pentru combustibilul și resursele necesare unei călătorii spre Marte sau alte destinații îndepărtate din Sistemul Solar.