Culmea supravieţuirii în spitalele ieşene: trei mese pe zi cu 7 lei

Pacienţii internaţi în spitalele publice primesc zilnic trei mese pe zi, în valoare de doar… 7 lei * alocaţia de hrană nu a mai fost revizuită din 2008 * teoretic, era prevăzută o majorare la sfârşitul anului 2014, însă acest lucru a rămas la stadiul de proiect * bolnavii se plâng de faptul că, de cele mai multe ori, mâncarea este puţină şi fără gust

În bucătăriile spitalelor publice ieşene, zilnic se prepară mâncare, dintr-o alocaţie de hrană de doar 7 lei, total insuficientă pentru a asigura alimentaţia sănătoasă a unui bolnav. În cazul spitalelor din Iaşi, majoritatea au bucătărie proprie, existând şi excepţii de unităţi sanitare care au mâncare livrată printr-o firmă de catering.

O alocaţie îngheţată din 2008

Actualele alocaţii de hrană pentru unităţile sanitare publice au rămas aceleaşi care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului (HG) nr. 429/16 aprilie 2008, media fiind între şapte lei şi 13 lei pentru bolnavii adulţi, în funcţie de bolile pe care le au, şi 1,8 lei şi 14,5 lei pentru copii, de asemenea, pe categorii de vârstă şi afecţiuni. „Noi spunem că ne descurcăm cu cât ni se oferă şi că reuşim să asigurăm zilnic carne pentru copii. Pot servi masa aici şi părinţii copiilor, de exemplu, cei care au copii sub trei ani fără să plătească nimic şi cei care au copii mai mari de trei ani plătesc 25 de lei pe zi, pentru cazare şi masă”, a declarat dr. Radu Terinte, managerul Spitalului de Copii „Sf. Maria”. Alocaţii mai mari sunt oferite în cazul pacienţilor neoplazici, care trebuie să primească şi două gustări pe zi, suma fiind de 11,5 lei pe zi, al căror meniu trebuie să conţină lactate, fructe sau carne de pui.

Sumele sunt suportate din bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi sanitare, indiferent de instituţia căreia i se subordonează. Deşi s-a discutat în mai multe rânduri de o majorare a acestora, nivelul alocaţiilor a rămas acelaşi, proiectul de majorare fiind încă nematerializat. „Nivelul alocaţiilor este maximal. Acesta poate fi depăşit prin hotărâri ale consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordine, cu suportarea de către, acestea din bugetele proprii, a cheltuielilor suplimentare, precum şi la solicitarea persoanelor fizice beneficiare, care vor suporta cheltuielile”, se precizează în anexa privind nivelul alocaţiilor de hrană din HG nr. 429/2008.

Conducerile spitalelor trebuie să asigure cele trei mese pe zi şi în unele cazuri şi două gustări la ora 10.00 sau la ora 16.00. Managerii unităţilor medicale susţin că, deşi alocaţia de hrană este insuficientă, încearcă să asigure măcar alimentele necesare pentru fiecare bolnav. Pe de altă parte, bolnavii care au aparţinători sau care sunt deplasabili spun că au noroc că le este adusă mâncare de acasă, însă cei singuri trebuie să mănânce ceea ce li se oferă, fiind insuficient. „Am cerut copiilor să-mi aducă o cană de acasă, pentru că atunci când se aduce ciorba, fiecare trebuie să avem cana pregătită. O cană de ciorbă pentru un om este prea puţin, cei care au curaj mai cer măcar încă una, însă, uneori, se mai uită şi urât infirmierele la noi. Nu mai spun că era un fel de zeamă fără niciun gust, deşi mirosul pe holuri pare să fie unul plăcut, a mâncare gătită”, a povestit un pacient internat la un spital ieşean.

Conform unui anunţ al Guvernului, din luna decembrie a anului 2014 era prevăzută majorarea alocaţiei cu câţiva lei, însă, de atunci, singurul răspuns al reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii a fost că proiectul se află în circuit de avizare între ministere, rămânând doar la stadiul de iniţiativă. „Noi spunem că dacă ne gospodărim bine, reuşim să asigurăm necesarul de hrană, să dăm carne de trei ori pe săptămână. Din chestionarele pe care le-au completat pacienţii, 90% dintre ei au spus că sunt mulţumiţi de cantitatea şi calitatea mâncării”, a precizat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”. Aici, există o bucătărie proprie care a fost modernizată în 2012, când a fost renovată în întregime, fiind o investiţie de 75.000 de euro obţinuţi prin sponsorizare şi alte 200.000 de lei din fonduri proprii. Dotările înainte de modernizare erau vechi de aproape 20 de ani. Tot în 2012, a fost modernizată şi bucătăria Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva”, reprezentanţii unităţii medicale spunând că în bucătărie sunt angajate zece persoane care prepară mâncare pentru a asigura mai multe tipuri de regimuri, pentru diabetici, bolnavi de hepatită sau alte boli infecţioase. „Am avut o experienţă cu o firmă de catering, însă am renunţat, deoarece nu respectau întocmai regimul alimentar de care aveam nevoie. În cazul spitalului nostru sunt plafoane diferite, în funcţie de regimuri, de exemplu în cazul bolnavilor de hepatită - fără prăjeli. Reuşim să mai diversificăm meniul de Crăciun, Paşte sau Revelion”, a precizat dr. Teodor Dănuţ, purtător de cuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase.

Catering în lipsa bucătăriei proprii
În cazul Institutului Regional de Oncologie (IRO) nu există bucătărie proprie, mâncarea fiind livrată zilnic, de o firmă de catering. Reprezentanţii spitalului spun că varianta cea mai bună ar fi cea a unei bucătării proprii, însă din punctul lor de vedere, nu există spaţiu şi nici posibilităţi de dotare. „Nu au existat nemulţumiri referitoare la igienă sau la alte aspecte în ceea ce priveşte firma cu care colaborăm, însă ceea ce s-a văzut şi din chestionarele completate de pacienţi au fost nemulţumiri legate de mâncare, că ar putea fi mai gustoasă şi mai aspectuoasă. Comparativ şi cu experienţele trecute, considerăm că ne-am putea descurca cu aceleaşi fonduri mult mai bine, să ne facem propriile achiziţii de materie primă”, a explicat ec. Mirela Grosu, managerul IRO.

La IRO, în fiecare zi, mâncarea este livrată de firma de catering dimineaţa până la ora 8.00, prânzul între 12.00 şi 14.00, iar cina după 17.30. Infirmierele sunt chemate la demisolul spitalului să preia mâncarea pentru fiecare secţie în parte, iar alimentele calde sunt transportate în genţi izoterme.

Media alocaţiei în cazul pacienţilor oncologici este de 10,4 lei fără TVA, la care se adăugă cheltuielile indirecte de transport sau caserole. Meniul este stabilit de un asistent dietetician care face 15-20 de modele, din care firma de catering alege, având în vedere să nu fie acelaşi mai mult de patru zile la rând. „Chiar zilele acestea lucrăm la meniul de primăvară-vară pentru că apar legumele, fructele de sezon. Îl schimbăm în fiecare sezon”, a completat managerul IRO.

La rândul lor, medicii din spital care pot servi principalele mese ale zilei în cadrul unităţii medicale spun că varianta mâncării livrate printr-o firmă de catering nu este cea mai bună, însă este singura opţiune pe care conducerea a găsit-o. „Mâncarea este fără gust, fără aspect, iar aici nu putem să dăm vina pe nimeni, însă nu este cea mai bună variantă. Altceva este să ai bucătărie proprie, să îţi cumperi tu materia primă, să o găteşti în cadrul unităţii şi altceva este să îţi fie adusă. Suntem conştienţi că şi conducerea trebuie să se încadreze în acea limită a alocaţiei de hrană care, evident, nu este suficientă”, a precizat un medic din cadrul unităţii medicale.

„Socola” schimbă meniul odată la două săptămâni
De curând, la Institutul de Psihiatrie „Socola” meniul a fost modificat, asigurând peste 3.000 de calorii pe zi. Conform conducerii institutului, meniul conţine mai multe legume, carne, ouă şi lapte, iar cei din secţia de paliaţie vor avea şi un supliment proteic.

Acesta este constituit în aşa fel încât pacienţii servesc un meniu diferit timp de 14 zile. Dimineaţa aceştia au pe masă pâine, ou fiert, pastă de brânză de vaci, preparate din carne, lapte, ceai sau miere de albine şi gem. La prânz, cele două feluri de mâncare sunt supe de legume sau supe cu carne, iar felul doi conţine carne de porc, vită sau pui în fiecare zi, excepţie făcând zilele de post, la care se adaugă şi un desert. Seara, cina este o masă uşoară, bazată pe produse lactate sau produse de post, miercurea şi vinerea. Astfel, fiecare bolnav spitalizat primeşte zilnic alte feluri de mâncare, având în vedere că perioada de spitalizare este, în medie, de două săptămâni. „Am analizat foarte bine posibilitatea diversificării felurilor de mâncare, dar şi consistenţa acestora, iar bolnavul psihic trebuie să aibă un meniu mai bogat”, a precizat dr. Gabriel Oprişanu, managerul Institutului de Psihiatrie „Socola”. Mădălina OLARIU

* * *
Alocaţiile de hrană din spitalele publice:
bolnavi adulţi: 7 lei
bolnavi TBC şi HIV/SIDA, copii-adulţi: 11-13 lei
bolnavi hepatită, neoplazici, copii-adulţi : 11,5-13,6 lei
bolnavi diabet, copii-adulţi: 12-14,5 lei
bolnavi arşi – 11,5 lei
lăuze: 8 lei
bolnavi psihic: 10 lei
copii cu vârsta între 0 şi 3 ani: 6 lei
copii cu vârsta între 3 şi 16 ani:7,8 lei
însoţitori ai bolnavilor internaţi: 5, 7lei

***
„Au existat nemulţumiri legate de mâncare, că ar putea fi mai gustoasă şi mai aspectuoasă” - ec. Mirela Grosu, managerul IRO

***
„Dacă ne gospodărim bine, reuşim să asigurăm necesarul de hrană, să dăm carne de trei ori pe săptămână” - ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sf. Spiridon”.