Pulsul economic al Moldovei GRAFICE

O radiografie publicată ieri de Camera de Comerţ şi Industrie surprinde evoluţia economică a judeţului în ultimii opt ani * cele mai mari creşteri sunt înregistrate în domeniul IT&C, unde numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 230%, iar cifra de afaceri cu aproape 200%* scăderi alarmante sunt în industrie, unde numărul de firme şi cel al salariaţilor s-au contractat cu aproape 25%, dar cel mai mare declin este în domeniul construcţiilor * produsul intern brut duce Iaşul pe locul 7 la nivel naţional, dar raportat la populaţie, judeţul este abia pe locul 16 * în regiune, cei mai buni indicatori sunt pentru judeţul Iaşi, în timp ce Vaslui şi Botoşani se situează la coada clasamentului

Analiza prezentată anual de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi arată evoluţia economică a judeţului comparativ cu alte zone din ţară, dar şi pe fiecare tip de industrie în parte. „Breviarul Economic al Judeţului Iaşi reflectă inteligenţa şi creativitatea antreprenorială de care comunitatea ieşeană a dat dovadă în pofida absenţei unor resurse naturale şi în condiţiile unei infrastructuri care dezavantajează economia judeţului sub aspect competitiv. Desigur, nu sunt cifre sau informaţii descoperite de noi, în premieră, ci sunt date colectate din bilanţurile anuale ale societăţilor comerciale din Iaşi, aşa cum au fost acestea declarate, pe care le-am agregat şi structurat în aşa fel încât oricine doreşte să ia pulsul economiei locale, să o poată face foarte simplu şi să aibă o imagine limpede asupra principalelor domenii de activitate“, a declarat Paul Butnariu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Astfel, Breviarul oferă atât o imagine la zi a economiei locale, cât şi tendinţa de dezvoltare pe parcursul mai multor ani, autorii oferind şi o privire retrospectivă începând cu anul 2008, anul premergător crizei economice.

Exporturile au depăşit importurile

După ce face o trecere în revistă a numărului de firme aflate în funcţiune şi contextul naţional şi regional în care se plasează Iaşul din punctul de vedere al Produsului Intern Brut (PIB), Breviarul se axează pe firmele active, structurate pe domenii de activitate, urmărind trei indicatori principali: numărul de firme active (14.340), cifra de afaceri (4,7 miliarde de euro) şi numărul de salariaţi (98.722).„Dinamica de ansamblu a perioadei 2008-2016 arată că cei trei indicatori principali au cunoscut mai întâi o cădere abruptă, urmată de o tendinţă de revenire. Cifra de afaceri şi-a revenit cel mai bine, fiind în 2016 cu puţin peste cea din 2008, situându-se la 104,05%. În schimb, numărul de salariaţi şi numărul firmelor locale active încă se situează sub pragul din 2008, fiind la nivelul de 83,85%, respectiv 91,12%“, reiese din analiza Camerei de Comerţ

Situaţia importurilor şi a exporturilor (cu un plus de 28 milioane euro în favoarea exporturilor) evidenţiază ponderea majoră (peste 70%) pe care o are relaţia cu piaţa UE în comparaţie cu celelalte pieţe. Potrivit analizei Camerei de Comerţ, se observă o concentrare foarte mare a firmelor la nivelul municipiului Iaşi şi a Zonei Metropolitane în detrimentul celorlalte zone ale judeţului, cu excepţia zonei Paşcani şi a Hârlău.

Evoluţie spectaculoasă în domeniul IT&C

Analiza comparativă pe cei opt ani arată că situaţia diferă de la un domeniu la altul. Astfel, cifra de afaceri din IT&C a cunoscut o creştere spectaculoasă în ultimii ani, ajungând la circa 200% faţă de anul 2008, în timp ce numărul de salariaţi a crescut cu până la 230%. Concret, cifra de afaceri a fost de 264 milioane de euro, o treime fiind din activităţi de realizare software la comandă, în timp ce o altă treime reprezintă consultanţă, management şi alte servicii IT&C. Şi în domeniul agriculturii şi pescuitului, dar şi cel al serviciilor cei trei indicatori au înregistrat o creştere.

Pe de altă parte, în industrie, doar cifra de afaceri a crescut faţă de 2008, cu peste 140%, în timp ce numărul de firme şi de salariaţi s-a redus cu 25%. Cele mai multe firme în acest domeniu sunt din industria textilă şi de tricotaje, industria alimentară şi industria de maşini şi echipamente. Cea mai mare cifră de afaceri a venit din industria mijloacelor de transport, peste 480 de milioane de euro. Cea mai mare scădere este în domeniul construcţiilor. Aici, toţi indicatorii s-au redus drastic faţă de 2008, ajungând să fie cu 50% mai puţini salariaţi şi o cifră de afaceri tăiată la jumătate.

„Datele financiare agregate şi prezentate sub formă statistică sunt aferente bilanţurilor anuale din perioada 2008-2016, depuse în termen legal, ale societăţilor comerciale care sunt înregistrate cu sediul social în judeţul Iaşi. Pentru anul 2016, am primit de la Registrul Comerţului 18.400 de bilanţuri, din care le-am reţinut spre analiză pe cele cu cifra de afaceri diferită de zero, considerându-le pe acestea ca fiind firme active (14.340)”, a declarat Sorin Gheorghiu, director în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. 

Privită în context naţional, Regiunea de Nord-Est prezintă câteva discrepanţe majore. Astfel, la nivelul produsului intern brut (PIB), Iaşul se află pe locul şapte, urmat la distanţă de Bacău, Suceava, Neamţ, Botoşani şi Vaslui. Raportat la PIB pe cap de locuitor, judeţul Iaşi este abia pe locul 16, cu 6.665 euro/ locuitor, urmat de Bacău- locul 32 cu 5.405 euro/ locuitor, Suceava – locul 36 cu 4.918 euro/ locuitor, Neamţ- locul 38 cu 4.701 euro/ locuitor, iar pe ultimele două locuri se află Botoşani – 4.191 euro/ locuitor şi Vaslui – 3.882 euro/ locutor.

* grafice Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi