STRIGĂTOR LA CER: Grecii vor o nouă REDUCERE A DATORIEI!

Grecia poate negocia cu reprezentanţii Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional o nouă ştergere a datoriei, după ce oficialii europeni au confirmat, miercuri, că Atena şi-a îndeplinit obiectivele fiscale, înregistrând în 2013 un excedent bugetar, transmite Reuters.

 

Anunţul vine la împlinirea a patru ani de când Grecia a solicitat oficial asistenţă financiară internaţională, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achiziţiona obligaţiuni greceşti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea ţării în criză. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe pieţe cu o vânzare de obligaţiuni pe cinci ani.

Obţinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-şi pune în ordine finanţele, la patru ani de când măsurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB şi au dus la un nivel record al şomajului, de aproape 28%.

'Ţara şi economia sa sunt într-o situaţie mult mai bună acum, după patru ani foarte dificili pentru persoanele fizice şi juridice', a declarat adjunctul ministrului elen de Finanţe, Christos Staikouras.

Excedentul din 2013 deschide calea negocierilor pentru o nouă ştergere a datoriei de la guvernele din zona euro, care deţin acum peste 80% din datoria publică a Greciei, de 319 miliarde de euro.

În 2013, Grecia a înregistrat excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anunţat, miercuri, Comisia Europeană şi Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli excepţionale şi venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea băncilor elene sau profiturile înapoiate Atenei de băncile centrale europene, realizate în urma deţinerilor de obligaţiuni guvernamentale elene.

Discuţiile pentru o nouă ştergere a datoriei Greciei vor începe în a doua jumătate a acestui an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Simon O'Connor.

În urma negocierilor, FMI vrea să se asigure că, după încheierea programului de creditare a Greciei, în 2016, ţara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.

La sfârşitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.

Grecia şi-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzând cheltuielile excepţionale cu recapitalizarea băncilor, arată cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2012, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Incluzând toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% în 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al ţării, iar în 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea băncilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anunţat Eurostat.

Datoria publică a Greciei a urcat, anul trecut, la 175,1% din PIB, de la 157,2% din PIB în 2012, ca rezultat al împrumuturilor din zona euro. Exclusă de pe pieţele financiare după 2010, Grecia a fost ţinută pe linia de plutire graţie unor împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) a fost alimentat cu 50 miliarde de euro, bani proveniţi din programul de salvare convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. HFSF a fost înfiinţat pentru recapitalizarea principalelor bănci din Grecia şi acoperirea costului vânzării activelor care nu sunt considerate viabile.

Din cei 50 de miliarde de euro, Grecia a utilizat 25 de miliarde de euro pentru consolidarea celor mai mari bănci, iar aproximativ 14 miliarde de euro au mers spre restructurarea băncilor mai mici.

'Cel mai probabil, băncile din Grecia nu vor trebui să utilizeze rezervele din Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), estimate la 11 miliarde de euro, iar banii ar putea fi folosiţi pentru reducerea deficitului public', a anunţat, luna aceasta, guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos.

Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro. AGERPRES