Supravieţuitorii mediului de business din Moldova

O analiză a KeysFin arată câte firme existente imediat după Revoluţie au reuşit să rămână în piaţă * Regiunea de Nord-Est se află în partea a doua a clasamentului în ceea ce priveşte numărul companiilor care au reuşit să facă faţă tranziţiei de la comunism la capitalism

Mai puţin de 15.000 de companii existente imediat după Revoluţie mai sunt prezente pe piaţă, potrivit analiştilor de la KeysFin. Practic, datele statistice de la Registrul Comerţului arată că, în prezent, sunt active şi derulează afaceri 14.283 de firme înfiinţate între 1990-1991. Cele mai multe firme sunt din Bucureşti-Ilfov – 2.401, care au angajat în toată această perioadă peste 89.000 de salariaţi.

În topul supravieţuitorilor din business-ul românesc, în funcţie de regiune geografică, urmează firmele din zona Nord-Vest, acolo unde 2.184 de societăţi au reuşit să facă afaceri cu ajutorul a 45.000 de angajaţi, şi cele din zona de Centru, unde sunt înregistrate 2.145 de firme cu 47.000 de salariaţi.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Regiunea de Nord-Est se află în a doua parte a clasamentului. În cele şase judeţe din Moldova au mai rămas 1.582 de întreprinderi prezente şi în primii ani de după Revoluţie, iar în aceste firme au fost angajaţi 35.000 de persoane. La polul opus se situează, în mod paradoxal, zona de Vest, un vector a dezvoltării economice a României, dar unde n-au supravieţuit în toţi aceşti ani decât 1484 de societăţi comerciale, cu 24.000 de angajaţi. Analiza datelor statistice arată un alt lucru paradoxal. Marea majoritate a firmelor care au rezistat celor 26 de ani de economie de piaţă au fost microîntreprinderi (10.760), urmate de societăţile mici (2.493), întreprinderile mijlocii (778) şi numai 252 de firme mari.

Am tras linie în epopeea fondurilor europene

„38% dintre pionierii business-ului românesc fac afaceri în comerţ, cel mai dinamic domeniu al economiei. Luând în calcul şi datele privind dimensiunile business-ului, concluzia este că atunci când discutăm despre supravieţuitorii de după 1990, vorbim în primul rând de mici afaceri, buticuri, magazine de cartier care au avut un volum fidel de clienţi şi care au rulat banii şi mărfurile foarte repede, nefiind astfel afectaţi de blocajul financiar, de provocările de ordin valutar etc.“, au explicat analiştii de la KeysFin.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

Pe de altă parte, sunt câteva domenii unde s-au realizat afaceri de succes după ‘89. „Construcţiile şi mai ales imobiliarele au reprezentat, alături de retail, cele mai de succes afaceri din România post-decembristă“, spun analiştii.

Potrivit acestora, datele statistice demonstrează că economia românească nu este încă suficient cristalizată. „Luând în calcul şi dinamica înfiinţărilor de firme, numărul relativ ridicat de insolvenţe şi falimente din toţi aceşti ani, rezultă că business-ul reprezintă în continuare un domeniu riscant, în care cererea şi oferta se întâlnesc, de multe ori, în condiţii conjuncturale”, spun economiştii. Totodată, analiştii susţin că până ce nu vom avea un capital investiţional solid, un consum intern care să nu mai fie atât de dependent de importuri, până ce sectorul serviciilor nu va ajunge la un nivel de maturizare, economia va continua să experimenteze senzaţiile de tip roller-coaster, amplificate mai ales de evoluţia cursului valutar şi de preţurile resurselor.