Wireless la Grajduri

 

Europa oferă peste 85 de milioane de euro pentru acoperirea „zonelor albe”, arii în care internetul nu a ajuns până acum. Peste 64.000 de locuitori din zona Moldovei vor beneficia de trafic de mare viteză în cadrul proiectului Ro-Net a cărui finanţare a fost aprobată recent de Comisia Europeană. La Iaşi, localităţile cuprinse în proiect sunt Hadâmbu, Alexeni, Zece Prăjini, Urşiţa, Şorogari, Piscu Rusului, Cărbunari, Vadu Vejei şi Valea Lungă, aşezări rurale, unele dintre ele lipsite de canalizare. Fibra optică şi sistemele wireless sunt modalităţile prin care informaţia din toate punctele lumii va ajunge instant în casele de chirpici din zona Moldovei.

 

 

Comisia Europeană a aprobat contribuţia financiară pentru proiectul Ro-Net, în valoare de aproximativ 85,6 milioane de euro, prin care 783 de localităţi identificate ca „zone albe” vor beneficia de internet broadband, a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI). Potrivit MSI, scopul proiectului Ro-Net — „Construirea unei infrastructuri naţionale de internet de bandă largă în zonele dezavantajate, prin utilizarea fondurilor structurale”, care face parte din programul operaţional Creşterea Competitivităţii Economice pentru asistenţă prin Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) este de a construi o reţea de distribuţie pentru internet în bandă largă în „zonele albe” din România, în vederea utilizării serviciilor electronice, promovând astfel creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în localităţile vizate de proiect.

Daţi click aici pentru a vedea lista localităţilor rurale conectate la internet!

Valoarea totală a proiectului major pentru Axa prioritară nr. 3 Tehnologii de Informare şi Comunicare pentru sectorul privat şi cel public este de 85.622.190,96 euro (inclusiv TVA), iar valoarea contribuţiei financiare nerambursabile se ridică la 57.104.477 euro. „Oportunităţile economice şi informaţionale derivate din funcţionarea unei infrastructuri naţionale de bandă largă sunt vitale pentru stimularea dezvoltării socio-economice într-un stat modern. Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atăt local, dar şi la nivel naţional. Este obligaţia Guvernului României, obligaţie asumată, de a facilita oricui şi oriunde pe teritoriul României, posibilitatea de a avea conexiune la Internet. Din acest motiv, MSI a prioritizat proiectul Ro-Net şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri europene nerambursabile. România este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020”, a declarat ministrul Societăţii Informaţionale, Răzvan Cotovelea, citat în comunicatul MSI.

 

Beneficiari de ajutor social, cu internet de mare viteză

Conform ministerului de resort, Ro-Net va acoperi 783 dintre cele 2.268 de localităţi identificate ca „zone albe”. Proiectul va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale, aducând internetul în bandă largă mai aproape de aproximativ 130.000 de gospodării cu circa 400.000 de locuitori, în jur de 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice, prin construirea unei noi reţele de distribuţie de aproximativ 3.265 km.

Cele 783 de „zone albe” au fost grupate în 7 loturi, fiecare acoperind aproximativ 50.000-70.000 de locuitori. Pentru construirea reţelei de distribuţie (backhaul), vor fi utilizate două soluţii, care pot fi uşor adaptate unor exigenţe tehnice sporite, respectiv tehnologie wireless „point-to-point” şi legături prin fibră optică, în timp ce aproximativ 33% din reţea va fi construită pe bază de infrastructură existentă. În plus, Ro-Net va contribui, în mod direct, la îndeplinirea obiectivelor Agendei Digitale pentru Europa în ceea ce priveşte accesul la internet de bandă largă şi de generaţie următoare (NGA) şi va determina o creştere a acoperirii de 1,9%. În acest fel, internetul în bandă largă va fi disponibil pentru aproximativ 99,2 % din populaţia României, după finalizarea proiectului Ro-Net.

 

Regiunea 1 identificată în cadrul proiectului cuprinde localităţi din toate cele şase judeţe ale zonei Moldovei. În general, este vorba despre comune sărace, cu câteva sute de locuitori, multe dintre acestea neavând nici măcar acces la canalizare în acest moment. Concret, în Regiunea 1 de beneficiile internetului de mare viteză vor avea parte 64.349 de persoane, multe dintre ele fără posibilitatea de a-şi achiziţiona nici măcar un terminal de pe care să utilizeze resursa care le-ar putea conecta la masa de informaţii disponibilă online. De asemenea, în acelaşi areal au fost identificate 21.559 de gospodării, 882 de agenţi economici, în special magazine alimentare şi baruri săteşti şi 320 de instituţii publice.

 

La Grajduri nu se mai fură. Net

Astfel, printre comunele din judeţul Iaşi în care internetul nu va avea limite se numără Mogoşeşti, Ţibana, Dagâţa, Mironeasa, Aroneanu, Grajduri şi Holboca. Satele cuprinse în proiectul Ro-Net sunt Hadâmbu, Alexeni, Zece Prăjini, Urşiţa, Şorogari, Piscu Rusului, Cărbunari, Vadu Vejei şi Valea Lungă. În total, 5.006 suflete adunate în 1.452 de gospodării, deservite de 62 de agenţi economici şi 17 instituţii publice. O parte dintre comunele din care fac parte respectivele localităţi rurale se regăsesc şi în „zona albă” a accesului la utilităţile necesare zilnic. Astfel, conform statisticilor publicate de compania ApaVital, comunele Mogoşeşti, Ţibana, Aroneanu şi Grajduri nu sunt conectate nici măcar la reţeaua de canalizare. 

 

Telekom România va dezvolta, în decursul a doi ani, o infrastructură a reţelei de distribuţie pentru dezvoltarea de reţele de mare viteză în zonele rurale fără acoperire pentru servicii de internet de mare viteză. Potrivit contractului, MSI a concesionat lucrările fostelor companii Romtelecom şi Cosmote România (actualmente Telekom România) pentru o perioadă de 18 ani. În acest interval, noua entitate va asigura, totodată, operarea şi mentenanţa infrastructurii. Infrastructura va rămâne în proprietate publică şi va fi disponibilă la nivel wholesale pentru orice operator interesat să furnizeze servicii de internet broadband pentru utilizatorii finali.