joaquin

Dimensiune font:

„Spania a acceptat monarhia din comoditate, nu din convingere”

| 19-10-2017 13:00

Joaquín Turmo Garuz este profesor în cadrul Departamentului de Teorie economică al Universităţii din Barcelona, unde are ca domenii principale de predare macroeconomia şi economia internaţională. În privinţa cercetării, reputatul profesor Turmo Garuz s-a axat pe creativitate şi inovaţie, în special în regiunile metropolitane, şi economia aglomeraţiei. A publicat varii studii economice, una dintre ultimele sale lucrări referindu-se la „rolul teritoriului în transformarea necesară a modelului de producţie din Spania”. În cadrul unui amplu interviu acordat ziarului „Evenimentul Regional al Moldovei”, acesta vorbeşte despre aspecte ale vieţii economice şi politice iberice, dar şi despre rădăcinile şi posibilele urmări ale mişcărilor de independenţă la care asistăm astăzi în Catalonia.

„Catalonia este împărţită în două”

- Stimate domnule profesor, se vorbeşte, cu insistenţă, în întreaga lume, că statul liberal se află în stadiul său terminal. Trebuie să înţelegem că mişcările de independenţă ale Spaniei se bazează numai pe chestiuni economice sau trebuie să plasăm în centrul discuţiei şi sfârşitul monarhiei constituţionale?
- Tema catalană este complexă. Există elemente de nemulţumire ale statului central faţă de un naţionalism istoric şi există conflicte politice şi economice, care au izbucnit în ultimul deceniu, exacerbate de incapacitatea statului liberal democratic de a gestiona criza economică, menţinând în acelaşi timp coeziunea socială în faţa globalizării. Potrivit sondajelor din urmă cu câteva luni, separatiştii au ajuns la o cotă de 45%. Ceea ce se întâmplă este faptul că dorinţa de independenţă a crescut rapid din 2010, până când a stagnat, în 2015. Catalonia este împărţită în două şi asta a afectat multe partide politice, generând o fragmentare.
- Cum s-a reaşezat structura parlamentară în faţa acestor idei separatiste?
- În Parlamentul catalan există 5 partide şi o coaliţie. Compoziţia parlamentară a „independentiştilor” constă dintr-o coaliţie – „Împreună pentru DA”, formată din Stânga Republicană Catalană - ERC, care include social-democraţii şi liberalii, conduşi acum de către aceştia din urmă, şi Partidul Democrat Catalan (PDCat), liberal de dreapta, care a guvernat în Catalonia timp de 23 de ani şi a susţinut istoric Partidul Popular (PP) în Parlamentul central, de la Madrid. Această coaliţie are 62 de deputaţi. Din moment ce majoritatea absolută necesară este de 68 de deputaţi, coaliţia avea nevoie de 10 de deputaţi din Unitatea Populară (CUP) şi stânga radicală anti-capitalistă şi independentistă. Acest sprijin a fost cel care a motivat radicalizarea independentistă în mobilizare şi forme. Dar, chiar şi aşa, sistemul electoral determină faptul că majoritatea celor 72 de deputaţi dintre cei 135 din parlamentul catalan nu este egală cu o majoritate în votul popular.
- Dar restul forţelor politice ce atitudine adoptă?
- Restul Parlamentului este format din două partide de dreapta, „Cetăţeni” (25 deputaţi) şi PP (11 deputaţi); şi două partide de stânga, Partidul Socialist (16 deputaţi) şi CSQP (asimilabilă cu gruparea „Putem”, cu 11 deputaţi). Toţi se opun procesului de independenţă, dar fiecare prezintă poziţii diferite în faţa sa: dreapta nu acceptă nici o negociere, în timp ce socialiştii propun o reformă a Constituţiei, iar CSQP propune o negociere în care reforma constituţie şi un referendum convenit în Catalonia.
- Şi cum se face că totul s-a precipitat, în doar câteva zile?
- Trebuie să luăm în calcul faptul că independenţa din Catalonia are rădăcini şi caracteristici care merg mai departe de chestiunile politice. În ultimii ani au coincis mai multe aspecte. Naţionalismul în Catalonia îşi are originea în secolul al XIX-lea, condus de o burghezie înfloritoare, cea mai avansată din Spania. Ea s-a bazat pe limba şi cultura sa şi a avut mereu ambiţia de putere politică, singură sau prin intermediul statului spaniol. Dar acest lucru a intrat în conflict cu opoziţia guvernelor centrale, din Madrid. Există, deci, neîncredere reciprocă ancestrală. Pe scurt, s-au confruntat o viziune centralistă a ţării cu o viziune federală sau confederală, obiectivul acesteia din urmă fiind de a participa la o piaţă largă.

„Guvernul a fost cea mai bună fabrică de independenţă”

- Ce rol a avut monarhia în această dispută?
- Monarhia constituţională, instaurată în 1978, a acordat o largă autonomie regiunilor în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, cultura, utilizarea terenurilor şi a altor politici, dar nu şi autonomie fiscală, cu excepţia ţării Bascilor şi a Navarrei, care s-au bucurat deja de acest privilegiu sub dictatura lui Franco. Acest sistem a funcţionat cu urcuşuri şi coborâşuri până la începutul secolului XXI. În acel moment, Catalonia a resimţit necesitatea de a-şi reforma statutul pentru a dobândi mai multe abilităţi. Partidul Socialist, atunci în guvern, a acceptat, iniţial, dar s-a opus mai târziu. Partidul Popular a făcut mai rău: a colectat semnături împotriva statutului Cataloniei în întreaga ţară, îndrumându-i pe spanioli împotriva Cataloniei, şi a făcut apel la Curtea Constituţională împotriva acestui statut, în 2010. Catalanii s-au simţit profund ofensaţi şi pe bună dreptate: mulţi au considerat atunci că aspiraţiile lor de dezvoltare nu pot încăpea în Spania.
- Iar nemulţumirile istorice au făcut ca lucrurile să avanseze...
- Criza economică şi politicile desfăşurate au avut, de asemenea, multe de spus. Guvernul catalan, condus de PDCat, a fost primul care a implementat restricţii fiscale ce au afectat bunăstarea Cataloniei, provocând valuri de proteste. În această situaţie, aceeaşi parte a ridicat steagul independenţei, ceea ce a permis să-i atribuie Spaniei vina pentru multe dintre relele din Catalonia, să asimileze Spania cu criza şi corupţia. Manevra a fost dificilă, deoarece în Catalonia au existat atât de multe crize şi corupţie, încât nemulţumirile istorice au contribuit la impunerea ideii.
- Dar de unde vine această ambiţie politică a catalanilor de a provoca, o dată pentru totdeauna, o schimbare atât de radicală?
- Catalonia este o regiune dinamică şi modernă, cu o clasă de mijloc amplă, cu iubitori ai culturii şi tradiţiei sale şi cu un anumit aer conservator. Criza economică s-a dovedit a fi foarte dificilă şi a afectat în mare măsură toate straturile populaţiei. În plus, perspectivele nu sunt bune, deoarece redresarea care poate apărea va veni, probabil, cu puţine oportunităţi şi inegalităţi crescute. Acest lucru îi îngrijorează în special pe tineri. În plus, ca şi în alte ţări, mulţi oameni sunt îngrijoraţi de partidele şi politicile tradiţionale care au acţionat în cadrul statului liberal şi al monarhiei parlamentare. Ei nu au reuşit să acorde ieşiri majorităţii populaţiei. În cazul Cataloniei, la toate acestea s-au adăugat nemulţumirile statului, care au radicalizat mulţi oameni. Fenomenul de mobilizare 15 M - din15 mai 2011, a marcat o piatră de hotar în Spania, ca fenomen de respingere a managementului politic care a aruncat criza peste cei defavorizaţi. În Catalonia, asta a născut suspiciuni, deoarece 15M a subliniat problema socială, nu cea naţională.
- A fost momentul în care politicul a făcut diferenţa?
- Cu rapiditate şi-au încasat protagonismul două asociaţii - ANC (Adunarea Naţională Catalană), înfiinţată în 2011, şi Omnium Cultural, existentă încă din 1961. Primul are doar un singur obiectiv: independenţa. Al doilea a fost fondat de burghezie ca un instrument de apărare şi dezvoltare culturală şi, de asemenea, a adoptat obiectivul de independenţă. Ambele sunt foarte active în mobilizare, iar activitatea lor a dat o importanţă mai mare problemei independenţei decât problemelor sociale. Guvernul catalan le-a sprijinit, chiar şi cu subvenţii, pentru a realiza această lucrare. Acum sunt două grupuri de presiune importante, care exercită o presiune mare asupra guvernului. Acestea sunt principalele aspecte care ar putea explica faptul că independenţa, care acum 10 ani a ajuns abia la 15%, în prezent atinge aproape 45%, potrivit studiilor. Se spune că guvernul, condus de Mariano Rajoy (PP), a fost cea mai bună fabrică de independenţă în Catalonia, prin politicile sale antisociale, de reducere a libertăţilor şi de poticnire faţă de Catalonia. Dar, din păcate, politica anti-catalană a lui Rajoy îi dă şi voturi în alte părţi ale Spaniei. În realitate, acestea sunt două extreme care se hrănesc reciproc.

foto: Universitatea din Barcelona 

„Mulţi dintre noi s-au simţit incomozi cu monarhia, cu drapelul”

- Putem spune că oamenii sunt mânaţi în luptă de necesitatea de a se despărţi de Spania?
- Este dificil să se rupă relaţia cu Spania, deoarece marea majoritate a catalanilor sunt imigranţi din restul Spaniei. În plus, restul Spaniei este piaţa principală, cu care au un excedent comercial de peste 17 miliarde de euro. Prin urmare, există legături afective între oameni şi există legături economice foarte puternice. Problema este că există şi nemulţumiri, aşa cum am spus. Cea mai evidenţiată este problema fiscală, deşi nu întotdeauna riguroasă. Cum se întâmplă în toate regiunile cu venituri mai mari decât media pe cap de locuitor, Catalonia contribuie mai mult decât alte regiuni la finanţarea comună. Începând cu 2014, diferenţa dintre ceea ce oferă şi ceea ce primeşte Catalonia din bugetul general de stat este echivalentul a 5% din PIB-ul catalan, cu mult sub diferenţele în cazul Madridului, care urcă la 9,8% din PIB. Ce se întâmplă este faptul că, în unele cazuri, aceste date au fost manipulate şi interpretate greşit. Toate acestea au dat naştere unor reacţii egoiste.
- Dar, din punct de vedere economic...
- Trebuie remarcat faptul că venitul pe cap de locuitor al Cataloniei este cu aproximativ 20% mai mare decât venitul pe cap de locuitor al întregii Spanii, ceea ce conferă un sens economic important independenţei, din punct de vedere individual. Caracterizat prin încasările lunare, lucrurile sunt foarte clare. Există o relaţie clară, pozitivă, între nivelul veniturilor şi procentul de persoane care optează pentru independenţă: la venit lunar mai mare, o înclinaţie mai mare spre independenţă. Există, de asemenea, o relaţie între originea socială cu rădăcini mai mari în Catalonia şi o mai mare înclinaţie spre independenţă.
- Lăsând în urmă istoria, de ce catalanul este astăzi republican? Este o formă de neobedienţă faţă de monarhie sau doar o tendinţă actuală?
- Nu se poate spune că există, astăzi, mulţi adevăraţi monarhişti în Spania. Monarhia a fost acceptată în Constituţie, în 1978, din comoditate, nu din convingere. Se ieşea dintr-o lungă dictatură şi puterea forţelor democratice împotriva curentului pro-dictator Franco, adică Armată, Gardă civilă, Poliţie şi alte aparate de stat, era slabă. Existau temeri privind o posibilă reîntoarcere şi au fost refuzuri importante: Republica, drapelul... În ultimii ani, monarhia a fost aruncată în scandaluri neclarificate, iar acestea l-au făcut pe tatăl actualului rege să abdice, slăbind acceptarea instituţiei. Mulţi dintre noi s-au simţit incomozi cu monarhia, cu drapelul.
- Iar republica devenea o soluţie atractivă...
- Idea republicii ca formă a unui nou stat face ca propunerea de independenţă să fie mai atractivă. Este, de asemenea, o propunere logică, deoarece, dacă te revolţi împotriva unei monarhii, o faci propunând o altă formă de guvernare, în cazul nostru republica. Nu ar trebui să ignorăm faptul că unul dintre obiectivele unor partide mai puţin votate în Catalonia şi în restul Spaniei este acela de a submina şi a da jos guvernul format de Partidul Popular, lucru dificil, pentru că, am spus-o deja, liderul PP Mariano Rajoy nu slăbeşte în restul ţării, căci fermitatea îi prieşte.

„Societatea este divizată, dar nu suntem scufundaţi în anarhie”

- Anarhie, război civil, izolare internaţională totală... Imaginaţia lumii pare a fi foarte bogată în aceste zile... Dar, cât de departe pot ajunge lucrurile între Spania şi Catalonia?
- În prezent, există multă tensiune, anxietate şi suferinţă, pentru că trăim o mare incertitudine cu privire la o chestiune foarte importantă: posibilitatea unei separări cu un rezultat economic previzibil pentru o perioadă lungă de timp. În plus, şi independenţa nu are o majoritate socială, societatea este divizată. Dar nu suntem scufundaţi în anarhie. Există, însă, o problemă juridică foarte gravă: grupurile independenţilor au renunţat la lege pentru a ajunge acolo unde au ajuns.
- S-a încălcat legea pentru ideea de independenţă...
- Pentru a aproba schimbări importante, cum ar fi modificarea statutului Cataloniei, sunt necesare voturile a două treimi din parlamentul catalan, adică 90 de deputaţi. Ei au trecut legea referendumului şi legea tranziţiei către republică doar cu o majoritate absolută de 72 de deputaţi, neconstituţională. În consecinţă, referendumul pentru independenţă, din 1 octombrie, nu a fost legal, constituţional, fiind lipsit de controlul electoral. Acest lucru a fost, de asemenea, reclamat de organismele internaţionale. Cu toate acestea, în Catalonia s-a continuat să se insiste asupra validării referendumului. Nu există o confruntare violentă şi nici nu se prevede că ar exista, dacă guvernul Rajoy nu va ordona intervenţia, iar populaţia va răspunde, lucru improbabil. O declaraţie de independenţă unilaterală, fără negociere, va duce la o izolare internaţională a Cataloniei pentru multă vreme, exclusă din Uniunea Europeană, din zona euro şi în afara tuturor tratatelor internaţionale, cu dificultăţi enorme pentru a fi recunoscută de comunitatea internaţională. Nu va exista siguranţă juridică şi total va deveni un dezastru.
- Putem lua în calcul chiar şi un boicot care să afecteze economia catalană?
- Da... Deşi ar putea folosi moneda euro, pentru că nu există nici o problemă, Catalonia ar avea dificultăţi de finanţare uriaşe, ar avea ieşiri de capital - de fapt, au fost deja ieşiri masive de fonduri, în ultimele săptămâni, şi va cădea comerţul exterior, cu restul lumii şi, mai presus de toate, cu restul Spaniei, ca urmare a boicotului la care va fi supusă. Mai presus de toate, nerecunoaşterea internaţională ar lăsa o astfel de declaraţie pe hârtie umedă şi, prin urmare, izolarea ar avea loc. Acesta este un aspect cheie care nu trebuie uitat. De fapt, fostul preşedinte al guvernului catalan, Artur Mas, s-a referit în ultimele zile la lipsa recunoaşterii internaţionale ca la o dificultate pentru obţinerea independenţei. În plus, calitatea de membru al UE ar îngreuna în mare măsură posibilitatea independenţei. Ţările UE nu acceptă schimbarea frontierelor în cadrul Uniunii, deoarece ar putea avea un efect contagios în multe dintre ele.
- Putem spune că revoluţia poporului pregăteşte independenţa sau trebuie să ne gândim la faptul că independenţa pregăteşte revoluţia? Cu alte cuvinte, ce fel de schimbări se aşteaptă în Catalonia?
- Lipsa de concretizare a proiectului de independenţă permite fiecărui grup de independentişti să îşi formuleze propria utopie. Deoarece nu există o omogenitate, cel mai de stânga (CUP) propune o republică populară, socialistă, feministă şi egalitară. Liberalii, deşi nu şi-au definit proiectul, se aşteaptă să pretindă o republică parlamentară liberală. Primii au doar 10 deputaţi, faţă de 62 cei din urmă. În această situaţie, dintr-un punct de vedere al stângii, nu se poate aştepta o schimbare revoluţionară, nici acum, nici într-o independenţă ipotetică. Forţele dreptei s-au aliat cu stânga radicală pentru a obţine suficiente voturi, dar odată ce şi-au atins scopul, strategia lor ar fi să o confrunte. Curios, această ambiguitate în proiect a permis câştigarea de noi adepţi, pentru că fiecare a reuşit să-şi creeze utopia după dorinţele sale.

„Ar fi îngrozitor să se ajungă la o autocraţie în Catalonia”

- Multe bănci intenţionează să-şi mute sediul social în afara Cataloniei... Există multe companii care se gândesc să plece de acolo, iar la bursă cel mai mult sunt afectate companiile catalane. Întrucât evenimentele continuă să se precipite, putem vorbi despre posibilitatea unui accident economic brutal care să lase Catalonia în beznă pentru o lungă perioadă de timp?
- Toate băncile din Catalonia s-au mutat într-o altă regiune. În plus, în jur de 40 de companii mari au făcut acelaşi lucru. Presa vorbeşte de mai mult de 500 de companii de toate tipurile care şi-au mutat sediul în alte regiuni. Multă lume şi-a schimbat, de asemenea, economiile în birourile bancare din regiunile de graniţă: Aragon şi Valencia. Investiţiile străine ar putea scădea... În plus, Barcelona a fost unul dintre candidaţii fermi pentru a găzdui Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) din Londra. Toate acestea îi slăbesc serios posibilităţile, mai ales că decizia trebuie luată în noiembrie. Acesta a fost un pariu strategic foarte important, deoarece Catalonia are o industrie farmaceutică importantă.
- De frică, din cauza presiunilor...?
- Cazul băncilor era previzibil. Ele nu îşi pot permite pierderea încrederii clienţilor. Restul companiilor nu îşi pot permite să lucreze într-o situaţie de incertitudine juridică. Chiar dacă nu se va produce independenţa, companiile doresc două lucruri: mai puţină incertitudine şi multă presiune asupra guvernului catalan, să nu facă paşi către independenţă.
- În istorie, există cazuri cu modificări atât de dorite care au creat, rapid, o nouă castă privilegiată. Nu sunt oamenii temători de această posibilitate?
- Toate schimbările politice şi economice generează câştigători şi perdanţi. În acest caz, clasa politică care promovează procesul de independenţă, precum şi mulţi profesionişti şi cadre universitare, în mediul lor, joacă „win-win“ – câştigă sau câştigă. Adică, dacă se realizează independenţa, ei speră să facă parte din noua clasă politică şi birocraţia noului stat; dacă nu se realizează, se aşteaptă cel puţin să se obţină mai multe cote de putere. Dacă s-ar produce independenţa, ar trebui să se aştepte să fie disponibil un sistem democratic cu posibilităţi de control politic. Ar fi îngrozitor să se ajungă la o autocraţie în Catalonia. Tocmai din cauza diviziunii existente, decizia de a declara independenţa de către o minoritate socială nu trebuie realizată niciodată.
- Există posibilitatea ca multe alte comunităţi autonome spaniole să copie modelul catalan? Şi mă refer aici nu doar la la ţara Bascilor...
- Nu. Singura posibilă contagiune ar fi Ţara Bascilor, unde a existat deja o încercare de a pretinde auto-determinarea şi de a o exercita prin referendum. Cu toate acestea, Ţara Bascilor nu este interesată de independenţa de Spania, deoarece statutul său fiscal este mult mai favorabil decât cel din Catalonia. În ceea ce priveşte restul comunităţilor autonome, numai în Galicia există un anumit sentiment naţionalist care, pentru moment, nu are prea multă forţă politică. Trebuie totuşi spus că prezenta Constituţie spaniolă, ca aproape toate cele europene, nu prevede posibilitatea de autodeterminare.

„Pentru cei care iubim fotbalul, ar fi dureros să pierdem el clasico Real-Barça”

- Doare mult posibilitatea de a rămâne în Catalonia fără „El clasico” fotbalistic, fără Cristiano Ronaldo, fără „selecţionata roşie”, fără Atletico...?
- Acesta este unul dintre aspectele ludice ale subiectului, dar nu lipsit de importanţă. Pentru cei care iubim fotbalul, ar fi dureros să pierdem „el calsico” Real - Barça. Nu este deloc clar dacă cluburile unei Catalonii ipotetic independente ar putea juca în La Liga. Acest lucru depinde de legea sportivă spaniolă, care este cea care ar trebui să o accepte. În cazul în care nu ar fi acceptat, ar avea un efect negativ asupra Ligii în sine, care ar pierde „clasicul”, dar ar fi o problemă mult mai gravă pentru cluburile catalane. Ar fi foarte dificil, de exemplu, ca liga franceză să accepte Barça, din motive similare celor din Spania. Acest lucru ar face foarte dificil pentru club să fie viabil, ca şi alte cluburi catalane: Espanyol, Girona... Această problemă, cum ar fi cea a cetăţeniei spaniole sau a apartenenţei la UE, este o problemă pe care independentiştii ori nu o menţionează, ori presupun că cetăţenii noii ţări se vor bucura de toate avantajele. Total contrar realităţii aspre a politicii internaţionale.
A consemnat Dan M.BREZULEANU

 

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

 

Licitaţie publică 22.10.2018 1.Informaţii generale privind locatorul: Comuna Bivolari, cu sediul în Bivolari, CIF 4540682 Adresa poştală: localitatea Bivolari, judeţul Iaşi, Telefon: 0232/298555, Fax: 0232/298508 2. Obiectul concesionării: Proprietăţi imobiliare aparţinând domeniului privat al comunei Bivolari: T16 p50/16 Tabara 582,70 mp. Proprietăţi imobiliare aparţinând domeniului public al comunei Bivolari: T26 1133/1 Bivolari 210,0 mp. 2.1 Procedura aplicată - Licitaţie publică cu ofertă în plic; 3. Informaţii privind documentaţia de atribuire; comuna Bivolari, cu sediul în Bivolari, CIF 4540682 Adresa poştală: localitatea Bivolari, judeţul Iaşi, Telefon: 0232/298555, Fax: 0232/298508 3.1. Modalitatea prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: documentaţia se obţine de la sediul locatorului; 3.2. Denumirea şi adresa compartimentului de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire: Bivolari, jud. Iaşi, Telefon: 0232/298555, Fax: 0232/298508 3.3. Preţul documentaţiei de atribure este de 50 lei. 3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor 18.10.2018, ora 14.00; 4. Informaţii privind ofertele: 4.1. Data limită de depunere a ofertelor 19.10.2018, ora 14.00 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria comunei Bivolari, cu sediul în Bivolari, jud. Iaşi; 4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 ex. (plic închis şi sigilat); 5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere a ofertelor 22.10.2018, ora 9.00;
SC IASITEX SA Iaşi, având sediul în Iaşi, str. Primăverii, nr. 2, jud. Iaşi, înregistrată la O.R.C. Iaşi sub nr. J22/255/1991, având cod fiscal RO1957058, reprezentată legal prin dl. Director general Lazaroae Nicolae Mihail, organizează licitaţie publică deschisă cu strigare la sediul societăţii la cel mai mare preț obținut a următoarelor active, teren + construcții în suprafață totala de 30.193,11 mp situate în Iași, Str. Primăverii Nr. 2, proprietatea SC IASITEX SA Iaşi, denumite în continuare “Activul”, compus din: • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 1128,63 mp, avand. nr. cad. 4373/1/1/1/1/2, înscris în CF nr. 127215 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C3-Dispensar + Casa poarta, având Sc=420,9 mp şi Su=357,45 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 2.982,90 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/3, înscris în CF nr. 128952 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C4, C6-C15, C30, C31, având Sc=1203,41 mp şi Su=220,04 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 287,27 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/4, înscris în CF nr.137008 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C16, C17, având Sc=122,62 mp şi Su=99,26 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 778,11 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/5, înscris în CF nr. 152360 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C32-Corp lotizare, având Sc=617,17 mp şi Su=600,88 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 208,36 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/6, înscris în CF nr. 137009 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C33-C35, având Sc=125,1 mp şi Su= 0 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 1992,76 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/16 (dezmembrat in 4373/1/1/1/1/16/1/2 – CF157440 cu suprafaţă de 364,05 mp, 4373/1/1/1/1/16/2/2 - CF 157488 cu suprafaţa de 56,62 mp şi 4373/1/1/1/1/16/3 înscris în CF nr. 135258 cu suprafaţa 1572,09 mp) a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C22-C29, având Sc=0 mp şi Su=0 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 8.430,46 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/23, înscris în CF nr. 124819 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C90/1, C90/2, C90/3, C90/4, C90/5, având Sc=7194,45 mp şi Su=7482,01 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 1.254,44 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/24 (dezmembrat în 161 mp CF 160600 şi 1093 mp CF 160899), pe care se află amplasată construcţia C2-Corp legătura, C91-Anexa finisaj, având Sc=700 mp şi Su=1704,55 mp; situat în Iaşi Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 1.020,55 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/25, înscris în CF nr. 127506 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C92-Anexa tehnologică control metrat, având Sc=941,5 mp şi Su=3581,17 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 1.752,37 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/26, înscris în CF nr. 127507 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C5, C18-C21, având Sc=1358,34 mp şi Su=593,59 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 377,41 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/28, înscris în CF nr. 157442 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C96, având Sc=377,41 mp şi Su=314,5 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 1.125,33 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/29, înscris în CF nr. 128947 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C97-Oficiu de calcul, având Sc=564,2 mp şi Su=1041,42 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 2.000,29 mp, având. nr. cad. 4373/1/1/1/1/8, înscris în CF nr. 137010 a mun. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C 40, C41, având Sc=0 mp şi Su=0 mp; situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2 (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan, în suprafaţă de 481,90 mp, având nr. cad. 4373/1/1/2, înscris în CF nr. 132112 a mun. Iaşi, amplasat în Mun. Iaşi, Bdul Primăverii nr. 2, Jud. Iaşi, pe care se află amplasată construcţia C1 - Pavilion administrativ, având nr. cad. 4373/1/1/2-C1, cu regimul de înălţime P+8E şi Sc=481,90 mp, Su=3.854,94 mp, proprietatea SC IASITEX SA IAŞI. (imobilul ipotecat la Libra Internet Bank) • Teren intravilan cale acces, în suprafaţă de 42,00 mp situat în Iaşi, str. Primăverii nr. 2, având nr. cadastral 149717, înscris în CF 149717, dezmembrat din nr. cad. 4373/5, înscris în CF nr. 131869 situat în Iaşi str, Primăverii nr. 2 (imobilul este liber de sarcini). • Teren intravilan cale acces, în suprafaţă de 3.833,00 mp situat în Iaşi, str. Primăverii nr. 2 dezmembrat în 2924,00 mp având nr. cadastral 158029, înscris în CF 158029 şi 909,00 mp având nr. cadastral 158030, înscris în CF 158030 (imobilul este ipotecat în favoarea Bancpost SA) • Teren intravilan, în suprafaţă totală de 407,00 mp, având nr. cadastral 158061 înscris în CF 158061, dezmembrat din terenul de 1585,18 mp, având nr. cad. 4373/1/1/1/1/9, înscris în CF nr. 128938 a mun. Iaţi, teren situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2, jud. Iaşi (imobilul este liber de sarcini) • Teren intravilan cale de acces, în suprafaţă de 1.077,00 mp, situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2, jud. Iaşi, având nr. cadastral 158048, înscris în CF sub nr. 158048 dezmembrat din suprafaţa de 3543,00 mp (imobilul este liber de sarcini). • Teren intravilan cale de acces, în suprafaţă de 606,00 mp, situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2, jud. Iaşi, având nr. cadastral 158057, înscris în CF sub nr. 158057 dezmembrat din suprafaţă de 1174,50 mp, situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2, jud. Iaşi (imobilul este liber de sarcini). • Teren intravilan cale de acces, în suprafaţă de 261,71 mp, situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2, jud. Iaşi, având nr. cadastral 4373/1/1/1/1/1/2/2, înscris în CF sub nr. 157936 (imobilul este liber de sarcini). • Teren intravilan cale de acces, în suprafaţă de 145,62 mp, situat în Iaşi, Str. Primăverii Nr. 2, jud. Iaşi, având nr. cadastral 4373/1/1/1/1//11/2, înscris în CF sub nr. 157909 (imobilul este liber de sarcini). Caietul de sarcini se poate procura de la sediul societăţii contra sumei de 2.000 lei, aceasta valoare include şi taxa de participare la licitaţie. Condiţiile de participare la licitaţie şi prezentarea Activului se află în Caietul de Sarcini care poate fi achiziţionat de la sediul proprietarului. Data, ora şi locul primei şedinţe de licitaţie 22.10.2018, ora 9:00, la sediul Iasitex S.A., situat în Iaşi str. Primăverii nr. 2, jud Iaşi. Cea de-a doua şedinţă de licitaţie se va desfăşura: 23.10.2018, ora 9:00, la sediul Iasitex S.A., Iaşi, str. Primăverii nr. 2, jud. Iaşi. Ulterior datelor mentionate, respectiv în data de 24, 25 şi 26.10.2018, orele 9:00, la sediul Societăţii, se va organiza câte o şedinţă de licitaţie, până la adjudecarea Activului sau până la decizia Consiliului de administraţie de sistare a licitaţiilor. Activul poate fi vizionat cu contactarea prealabilă a directorului general Lazaroae Nicolae-Mihail la sediul societăţii sau/şi tel. 0741089119.
ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei SC IRSIDO S.R.L.–societate în faliment, dosar nr. 380/99/2017 aflat pe rolul Tribunalului Iași–Faliment, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2014, vinde prin licitație publică cu strigare următoarele bunuri proprietate ale debitoarei S.C. IRSIDO S.R.L.: 1. Bun imobil – proprietate rezidențială tip vilă și teren aferent situată în Mun. Iași, Str. Ursulea nr. 28, Jud. Iași - format din teren intravilan în suprafață de 401,97 mp și construcție C1 cu regim de înălțime DS+P+E+M cu o suprafață utilă de 383,64 mp–Preț de pornire 100% din valoarea de piață stabilită prin raportul de evaluare - 376.000 Euro (exclusiv TVA). 2. Bunuri mobile conform Raport de evaluare - Preț de pornire 100% din valoarea de piață stabilită prin raportul de evaluare, astfel: a. Stocuri echipamente birotică–în valoare totală de 40.807 lei (exclusiv TVA); b. Obiecte de inventar–mijloace fixe: Nr. crt. – Denumire activ – Valoare de piață lei–fără TVA – Valoare de pornire la licitație lei – fără TVA – Mașină ambalat role hârtie – 3792 – 3792 – Stivuitor electric – 4581 – 4581 – Utilaj de fabricat role hârtie – 77990 – 77990 – Autoturism Mazda IS-01-YRS – 15205 – 15205 – Autovehicul Ford Tranzit Connect IS-12-YRS – 11311 – 11311 – Mobilier pal – 743 – 743 – Maşină ștampile UM 1100-1200 – 2009 – 2009 – Scaun directorial – 1811 – 1811 – Notebook Benq – 2117 – 2117 – Notebook Acer Aspire – 1143 – 1143 – Notebook Acer Aspire – 1143 – 1143 – TV 3d Sony Bravia LX900 – 3613 – 3613 – Mobilă Element Corp – 5077 – 5077 – Set canapele – 3087 – 3087 – Mobilă Element Part – 1552 – 1552 – Mobilă Sidney alb – 1858 – 1858 Licitațiile vor avea loc în data de: 02 și 16.11.2018, respectiv 07 și 21.12.2018, ora 12.00, la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr. 13, Jud. Iași, Complex de Birouri NH BUSINESS, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine: - cerere de participare la licitaţie; - dovada achitării taxei de participare de 500 lei pentru bunurile mobile, respectiv 2.000 lei pentru bunul imobil; - dovada achitării caietului de sarcini de 1.000 lei fără TVA–pentru bunul imobil; - dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în contul colector deschis pe numele debitoarei la Piraeus Bank; - actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxa de participare și contravaloarea caietului de sarcini se vor achita în contul lichidatorului judiciar deschis la Piraeus Bank Iaşi. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr.4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr. 13, Jud. Iași, cel târziu cu 1 zi lucrătoare înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termenul stabilit de 30 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în ziua licitaţei. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar sau tel: 0744520508, 0744994490; fax: 0332/814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com.
ALFA & OMEGA INSOLV IPURL, lichidator judiciar al debitoarei SC ALDO–PROJECT SRL–D societate în faliment, dosar nr. 5909/99/2016 aflat pe rolul Tribunalului Iași–Secția II Civilă–Faliment, în temeiul dispozițiilor Legii 85/2014, vinde prin licitație publică competitivă cu strigare următoarele bunuri: 1. Bunuri mobile compuse din mobilier bar/terasă, echipamente bar/bucătărie, echipamente video/TV, veselă etc., localizate în Mun. Pașcani, Jud. Iași, astfel: a. Preț de pornire 95% din valoarea de piață (netă) stabilită prin raportul de evaluare-licitațiile vor avea loc în data de 26.10.2018, respectiv 02,09,16 și 23.11.2018 ora 12.00; b. Preț de pornire 90% din valoarea de piață (netă) stabilită prin raportul de evaluare-licitațiile vor avea loc în data de 07,14,21,28.12.2018, respectiv 04.01.2019 ora 12.00; c. Preț de pornire 85% din valoarea de piață (netă) stabilită prin raportul de evaluare-licitațiile vor avea loc în data de 11,18,25.01.2019, respectiv 01,08.02.2019 ora 12.00. Licitațiile vor avea loc la data și ora stabilită, la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr. 13, Jud. Iași, Complex de Birouri NH BUSINESS, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă care va conţine: - cerere de participare la licitaţie; - dovada achitării taxei de participare la licitație-500 lei; - dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, sumă care se va achita în contul colector nr. RO37PIRB2400779171001000 deschis pe numele debitoarei la Piraeus Bank Iași; - actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxa de participare la licitație se va achita în contul nr. RO33PIRB2400738563001000, deschis pe numele lichidatorului judiciar la Piraeus Bank Iaşi. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr. 13, Jud. Iași, Complex de Birouri NH BUSINESS, cel târziu cu 1 zi lucrătoare înainte de ziua licitaţiei, până la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului în termenul stabilit de 30 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, sub sancţiunea decăderii, se va adresa lichidatorului judiciar şi va face dovada până în preziua licitaţei, ora 16.00. Lista completă a bunurilor mobile precum și alte informaţii suplimentare pot fi oferite la biroul lichidatorului judiciar din Mun. Iași, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bl. Peneş Curcanul, TR. 5, Etaj 1, Cabinet nr. 13, Jud. Iași, Complex NH BUSINESS sau tel: 0744520508, 0744994490, fax: 0332/814773, e-mail: alfa.omega.insolv@gmail.com.
„Scriitorul trebuie să aibă o condiţie fizică foarte bună”
08/10/2018 00:00

„Scriitorul trebuie să aibă o condiţie fizică foarte bună” Catherine Lovey este o scriitoare de limbă franceză, născută in 1967 in Elveţia. A studiat relaţiile internaţionale şi mai ...

Silviu Gheţie: „Fotograful nu trebuie să aibă un ego foarte puternic”
06/10/2018 00:00

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) se află la cea de-a XI-a ediţie şi reuneşte la Iaşi, in perioada 3-7 octombrie 2018, profesionişti din domeniul cărţii, atat din ţ ...

„Se compromit doar cei pentru care politica este un simplu mijloc de a se realiza”
25/09/2018 00:00

Procesul de primenire a oamenilor politici este un fenomen firesc, rostul tineretului in politică fiind astăzi, dacă nu mai mare ca in trecut, cel puţin tot atat de mare cat a existat dorinţa de a face din ...

VIDEO - Mihai Chirica: „Fără fonduri europene, Iaşul ar fi fost un oraş anost”
23/09/2018 09:10

  Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, prezintă ieşenilor viziunea sa legată de fondurile europene, de viitorul oraşului pe care il administrează   *Trebuia să fim cel puţin cu jumă ...

 

„Noi, românii, suferim de sindromul drobului de sare”
18/08/2018 00:00

Potrivit unei analize realizate de REGnet, companie specializată in infiinţări şi modificări de SRL şi PFA, suspendarea activităţii economice a afacerilor din Romania, la inceputul anului 2018, se află ...

Românii privesc știrile politice ţinându-se de nas
15/08/2018 00:00

* dialog cu Alexandru Muraru, cercetător in Ştiinţe Politice, profesor asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi prim-vicepreşedinte PNL Iaşi   - Domnule Muraru, ati spus la un ...

VIDEO -Mihai Chirica  „Nu a fost uşor să repunem Iaşul pe harta României şi a Europei”
03/08/2018 17:11

Mihai Chirica s-a născut la data de 1 septembrie 1971, in municipiul Iaşi. A urmat cursurile Colegiului Naţional din Iaşi, specializarea „Matematică – Fizică”, apoi Universitatea „ ...

„Este mult mai pasionant să scrii despre Ceauşescu, decât despre Brătianu sau Maniu”
18/07/2018 00:00

* dialog cu prof. univ. dr. Ovidiu-Ştefan Buruiană, de la catedra de Istorie contemporană a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi - Domnule Buruiană, in ...

„Vreau să aduc un miliard de euro în judeţul Iaşi”  VIDEO Presedintele Consiliului Judetean Iasi, Maricel Popa
26/05/2018 10:00

  Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a intrat in politică cu dorinţa de a aduce o schimbare radicală in zona rurală a Iaşului, de a moderniza lucrurile inţepenite de foarte mul ...

MIHAI CHIRICA-Iaşul se dezvoltă, nu stă să mă aştepte nici pe mine, nici pe domnul Popa!
14/05/2018 09:24

  Primarul municipiului Iaşi a venit in redacţia cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei pentru a vorbi despre recentele sale dispute cu PSD, generatoare de criză politică in interiorul Consiliu ...