Mihaela Popa vrea să-i lase pe directori fără funcţii politice

Directorii de şcoli şi funcţionarii din inspectoratele şcolare nu vor mai avea dreptul să deţină funcţii politice * aceasta este una dintre priorităţile legislative ale senatorului PNL Mihaela Popa, care îşi propune „depolitizarea educaţiei” * parlamentarul ieşean a mai vorbit în interviul acordat ziarului „Evenimentul Regional al Moldovei“ despre noua lege a câinilor fără stăpân, despre proiectul Roşia Montană, dar şi despre condamnarea şefului de partid, Relu Fenechiu  

- Care sunt priorităţile legislative pe care le urmăriţi în sesiunea parlamentară care tocmai a început?
- La nivel naţional, voi susţine prioritar descentralizarea şi implicit regionalizarea. Toată lumea vorbeşte de regionalizare şi se opreşte la unde va fi capitala regiunii. În fapt, regionalizare este un mod se poate realiza descentralizarea, deci acesta este obiectivul principal. Centralizarea este factorul care a frânat până acum România. Însă, un mare handicap al acestei discuţii este lipsa unui proiect scris. Cum să porneşti o dezbatere pe ceva ce nu există. Logic, din punctul meu de vedere, ar fi să trecem în noua Constituţie noţiunea de regiune, şi apoi să aplicăm proiectul. Mai există o variantă, iar PSD şi PNL sunt de acord, să începi cu descentralizarea instituţiilor, ca, în momentul în care faci structura regională de conducere, ea să aibă deja instituţii funcţionale. USL este obligat să facă regionalizarea şi descentralizarea. Pentru că cel mai grav lucru este să creezi o mare aşteptare şi să nu o realizezi.
O altă iniţiativă la care ţin este depolitizarea educaţiei. Propunerea mea, care zace deocamdată prin sertarele Senatului, îi vizează pe directorii de şcoli şi funcţionarii din inspectoratele şcolare. Aceştia nu ar trebuie să aibă funcţii politice. Cred că vin în ajutorul lor cu aceasta iniţiativă, deoarece nu vor mai fi traşi în toate părţile. În Iaşi avem un exemplu de bună practică, de vreo 10 ani nu s-a mai mers pe schimbarea directorilor de şcoli odată cu modificarea puterii politice. Cu totul alta este credibilitatea unui inspector şcolar în momentul în care el nu face politică.
- Care este poziţia dvs. faţă de noua lege a câinilor fără stăpân?
- Este un început, ceva trebuia să se întâmple. În afara ţării, Bucureştiul este văzut ca o capitală cu mulţi câini pe străzi şi cu un mare grad de nesiguranţă. Modul în care a fost gestionată această problemă ţine şi de buna administrare a fiecărei primării. De exemplu, la Sibiu nu erau câini pe stradă nici când era în vigoare vechea lege. Primarii care au fost cu adevărat interesaţi de aceasta problemă au găsit soluţii şi până acum. Eu n-aş merge spre o promovare excesivă spre violenţă, spre uciderea câinilor. În termenul de 14 zile, dacă primarii vor face o promovare inteligentă, sunt şanse ca familii responsabile să adopte o parte a câinilor fără stăpân. În Germania, este aspru pedepsit cel care hrăneşte un câine vagabond şi cel care abandonează animale. De aceea, consider că după ce vom reuşi să soluţionăm problema populaţiei canine de pe străzi va trebui să acţionam şi preventiv.
- Cum veţi vota în proiectul Roşia Montană şi ce aşteptaţi de la comisia specială?
- Roşia Montană este un proiect în care sper să am în faţa un calcul de risc, înainte de a decide cum voi vota. Cât e bine şi cât e râu, ca eu să pot pune în balanţă. Sunt pentru această comisie parlamentară, pentru că e normal ca Parlamentul să se implice în absolut orice proiect. Proiectul trebuie dezbătut, iar comisia trebuie să tragă o concluzie şi să şi-o asume.
- Veţi merge pe varianta lansată de liderul de partid Crin Antonescu care propune un vot împotriva proiectului Roşia Montană?
- Proiectul Roşia Montană a pornit emoţional, pe stradă, cu mitinguri pro şi contra. Eu nu sunt împotriva exploatării, nu poţi să laşi o zonă să moară din punct de vedere economic fără să iei în calcul toate coordonatele. Dar, despre acest proiect trebuie să ştiu tot, de la cap la coadă, pentru a putea lua o decizie pe care o voi argumenta în faţa alegătorilor. Este normal ca părerile să fie împărţite atâta timp cât nu avem la dispoziţie toate datele.
- La preluarea guvernării, USL a promis creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. A reuşit acest lucru?
- Unul dintre lucrurile foarte bune pe care le-a făcut actualul Guvern este înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene, condus de un specialist. Poate pe termen scurt nu s-a văzut impactul acestei măsuri, dar pe termen lung se va vedea. Un alt lucru bun a fost deblocarea fondurilor europene, de la POSDRU, POS Mediu, Transporturi şi POS CCE. Este foarte grav că aceste linii de finanţare au fost blocate. Eu am atras atenţia şi vechii guvernări, care a făcut greşeala de a promova oameni lipsiţi de experienţă în acest domeniu. Am pierdut foarte mult timp punând oameni politici la cârma fondurilor europene, nu era momentul. Fondurile europene seamănă cu olimpiadele internaţionale. Nu poţi să-ţi permiţi să nu lucrezi cu experţi.
- Acum nu mai sunt astfel de oameni?
- În prezent, în fruntea agenţiilor sunt profesionişti. Şi-au dat seama că nu au de ales. O altă măsură benefică luată de actualul Guvern a fost externalizarea evaluării proiectelor europene. Cum se externalizează? Doar pe perioada în care este nevoie de acel serviciu, fie că este vorba de 30 de zile sau de 5 zile. Astfel, nu-i plăteşti pe toată perioada proiectului şi nici nu-i transformi în funcţionari publici, cum se practica până acum.
Din 2014, urmează o nouă etapă de finanţare, iar toate proiectele vor fi adunate la Ministerul Afacerilor Europene. Toate autorităţile de management vor fi la acest minister, cu excepţia celor implementate de Ministerul Agriculturii şi proiectele din POR. În rest, toate vor fi sub aceeaşi umbrelă, ceea ce este foarte bine. Paşi s-au făcut, iar ca procent s-a ajuns la 24%. Cred ca va creşte. În 2016 vom putea spune care este gradul de absorbţie pentru acest exerciţiu financiar, pentru ca el s-a extins cu doi ani, ca şi în cazul PHARE.
- V-aţi mai dori un mandat în Parlamentul European? Aţi discutat acest lucru în cadrul filialei PNL Iaşi ?
- În ceea ce mă priveşte, nu se pune problema dacă vreau sau nu să candidez. În general, în politică aşa se întâmplă. Ce va decide filiala PNL Iaşi este un răspuns pe care nu-l ştiu la acest moment.
- Cum aţi caracteriza colaborarea cu cei doi copreşedinţi USL Iaşi, Gheorghe Nichita (PSD) şi Relu Fenechiu (PNL)?
- Ca nişte relaţii instituţionale. Cred că trebuie să ne obişnuim cu faptul că partidele trebuie să funcţioneze instituţional şi atunci va creşte şi încrederea populaţiei. Nu trebuie să ne legăm de un nume sau altul, instituţia este cea care trebuie sa primeze.
Emil Boc este primarul Clujului, aţi auzit vreodată vreun parlamentar USL criticându-l pe Boc la Bucureşti? Ardelenii au o altă concepţie când vine vorba să-şi susţină proiectele, la Bucureşti toţi sunt clujeni. La acest domeniu, al relaţiilor instituţionale, mai avem de învăţat. Pe Gheorghe Nichita îl privesc ca pe un primar şi o să-i susţin proiectele, aşa cum am făcut şi când eram în opoziţie.
- Aţi declarat că nu trebuie să ne legăm de un nume. Asta înseamna că nu credeţi în candidaţi locomotivă?
- Cred în candidaţi locomotivă pentru că asta este politica. Dar, orice organism trebuie să funcţioneze instituţional pentru a fi credibil în timp, altfel, se dărâmă. Este exemplul PDL cu Traian Băsescu. A fost omul-locomotivă, dar instituţional nu a funcţionat.
- Ca membru în filiala PNL Iaşi cum aţi simţit condamnarea lui Relu Fenechiu?
- În primul rând procesul lui Relu Fenechiu nu este finalizat, aşa că orice aş comenta pe acest subiect ar fi interpretabil, aşa că nu o voi face. Pe de altă parte, plecarea lui Fenechiu din minister a lovit Iaşul. Dacă un Relu Fenechiu fără probleme cu justiţia ar fi rămas la cârma Ministerului Transporturilor, Iaşul ar fi avut mult de câştigat. Fenechiu este un foarte bun manager, iar filiala PNL Iaşi este bine organizată. Avem carduri electronice pe baza cărora ne exprimăm votul, ceea ce ne duce cu gândul la evoluţie şi în acest domeniu. Condamnarea sa nu a zguduit foarte tare filiala şi nu am auzit pe cineva să-şi dorească sa preia conducerea la Iaşi.
A consemnat Adina Zancu

„USL este obligat să facă regionalizarea, pentru că cel mai grav lucru este să creezi o mare aşteptare şi să nu o realizezi”

„Dacă un Relu Fenechiu fără probleme cu justiţia ar fi rămas la cârma Ministerului Transporturilor, Iaşul ar fi avut mult de câştigat”

„Primarii care au fost cu adevărat interesaţi de problema câinilor comunitari au găsit soluţii şi până acum”

Revine alianţa DA?
Senatorul liberal a declarat că PNL se va alătura Partidului Popular European(PPE), din care fac parte în prezent eurodeputaţii PDL. În schimb, europarlamentarii PNL din România sunt afiliaţi Grupului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE). În contextul alegerilor europarlamentare de anul viitor, unde PNL şi PSD au anunţat că vor candida separat, senatorul Popa întrevede o refacere a alianţei DA (Dreptate şi Adevăr) „Sunt convinsă că în curând şi PNL va fi în grupul PPE. Obiectivele şi principiile de organizare ale unui partid de dreapta cum este PNL se regăsesc în PPE. Eu sunt convinsă şi susţin acest lucru. În contextul în care la anul viitor se decide puterea politică la nivel european, suntem pe drumul de a fi aproape de PPE”, a declarat Popa.