Începe Săptămâna Albă pe 11 martie 2024. De ce se numește așa și care sunt tradițiile

Dimensiune font:

| 11-03-2024 15:37

Postul Paștelui este unul dintre cele mai mari posturi de peste an și cel mai strict, în același timp. Cele 40 de zile pentru Postul Paștelui 2024 este o perioadă de pregătire spirituală, în care credincioșii sunt îndemnați să se concentreze asupra rugăciunii, postului, pocăinței și împărtășirii pentru celebrarea Învierii lui Hristos.

Totuși, până la începerea Postului Mare, creștinii ortodocși trebuie să treacă prin două mari etape, care sunt cunoscute ca Lăsata secului de carne și Lăsatul secului de brânză.

Între cele două zile de sec, are loc Săptămâna Albă, care a început pe 11 martie 2024. Vezi mai jos de ce se numește așa și care sunt tradițiile pe care credincioșii le respectă în perioada aceasta.

Începe Săptămâna Albă pe 11 martie 2024

Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare, este cel mai lung și strict post din calendarul liturgic al Bisericii Ortodoxe. Perioada de 40 de zile de post precede celebrarea Învierii Domnului și are o semnificație profundă și bogată în spiritualitatea creștină ortodoxă.

Anul acesta, Paștele ortodox pică pe data de 5 mai, astfel că începutul Postului Mare va avea loc pe data de 18 martie.

Totuși, până la începerea propriu zisă a perioadei de post, credincioșii trebuie să treacă prin două etape de pregătire pentru zilele în care nu vor avea voie să consume deloc alimente și produse de dulce. Aceste etape sunt Lăsata Secului de carne, care a avut loc pe data de 10 martie, și Lăsatul secului de brânză ce va avea loc în ziua de 17 martie.

Astfel, Duminica Lăsatului sec de brânză și lapte este cea din 17 martie, numită și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Între cele două etape de pregătire a credincioșilor pentru Postul Paștelui are loc Săptămâna Albă sau a brânzei, care a început pe data de 11 martie. Mai exact, această săptămână este o etapă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe legume și lactate, așa cum indică și numele.

De obicei, miercurea și vinerea sunt zile de post, însă în această săptămână devin zile de harți, ceea ce înseamnă că se pot consuma lactate, pește și ouă. Săptămâna Albă se încheie cu Duminica Iertării, zi în care credincioșii obișnuiesc să își ceară iertare unii altora, pentru a începe Postul Paștelui împăcați și fără gânduri rele. În 2024, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui este duminica de pe data de 17 martie, iar începutul Postului începe în ziua următoare, adică pe 18 martie.

Brânză și roșii, ilustrație pentru Săptămâna Albă

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Albă 2024

În Săptămâna Albă, în zilele de miercuri și vineri, se face dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește. Astfel, în calendarele bisericești, pentru aceste zile, apare mențiunea harți, un termen popular care desemnează zilele de dezlegare ale postului.

Săptămâna Albă este perioada care face trecerea spre cel mai aspru și cel mai lung post din an, cel al Paștelui.

De asemenea, Săptămâna Albă sau cea a brânzei este ultima săptămână în care creștinii ortodocși mai pot participa la petreceri. Pe lângă aceste reguli și restricția de la consumul de carne, credincioșii mai respectă și alte obiceiuri cunoscute pentru această săptămână

-Una dintre tradiții spune că nu este bine să faci baie sau să speli haine în ziua de marți din Săptămâna Albă. Totodată, în unele sate din țară, se crede că femeile nu trebuie să se spele pe cap în Miercurea Albă, pentru a nu le albii părul.

-În zilele din Săptămâna Albă nu se toarce. Se spune că femeile care nu respectă această tradiție vor aduce ghinion asupra partenerilor lor, care se pot rănii la muncă.

-Conform calendarului creștin ortodox, din duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunți. Totodată, ortodocșii nu au voie să facă nunți pe toată perioada Postului Mare și nici în Săptămâna Luminoasă, cea de după Învierea Domnului, care are loc între 6 și 12 mai.

-O altă tradiție bisericească spune că în zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Albă nu se săvârșește Sfânta Liturghie.

-În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, tradiția spune că trebuie să ne cerem iertare de la apropiați și să ne împăcăm cu cei cărora le-am greșit sau ne-au greșit. Acest obicei bisericesc este respectat cu sfințenie de către credincioși, pentru a începe Postul Paștelui împăcați și fără gânduri rele sau apăsare sufletească.