Axa Iaşi-Suceava, la loc comanda!
Dimensiune font:
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est a solicitat revizuirea documentelor aferente proiectului de reabilitare a drumului Iaşi-Suceava * problemele au apărut la administrarea unor tronsoane de drum şi poduri de pe raza celor două judeţe * investiţia în valoare totală de 74,6 milioane lei este singurul proiect de o asemenea anvergură depus pentru finanţare în zona de Nord-Est
Cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din zona Moldovei le dă emoţii autorităţilor publice ieşene. Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est au solicitat revizuirea documentelor aferente proiectului de infrastructură rutieră Iaşi - Suceava, considerând că există disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte dovedirea dreptului de proprietate al tronsonului de drum ce aparţine unităţilor administrativ-teritoriale. „Pe zona Iaşului s-a contestat conformitatea administrativă, dar nu a întregului drum de 94 kilometri, ci a unor casiuri (şanţ sau rigolă pietruită care servesc la scurgerea apei de ploaie pe o suprafaţă înclinată de teren) aferente unei suprafeţe de circa 150 de metri liniari, aflate în extravilanul comunei Sireţel şi la podul aferent comunei. Conform legislaţiei, casiurile fac parte din zona de siguranţă a drumului, iar noi am dovedit proprietatea în totalitatea acestui tronson de drum atât prin extras de carte funciară, cât şi prin hotărâri de Guvern, aşa cum ne permitea Ghidul Solicitantului, fiindu-ne contestat astăzi faptul că am mers pe ambele variante”, explică Marieta Afilipoaie, director-executiv în cadrul Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi. Proiectul în valoare totală de 74,6 milioane lei urmăreşte modernizarea şi reabilitarea a 167,6 kilometri de drumuri judeţene din Iaşi şi Suceava aflate în proximitatea TEN-T şi conectarea a 20 de unităţi administrativ-teritoriale urbane şi rurale la această reţea. „Acest proiect rămâne prioritar pentru noi, însă fiind primul proiect depus s-au găsit necorelări privind coroborarea dintre Ghidul Solicitantului Revizuit şi legislaţia în vigoare, cu privire la proprietatea din albia râului (Legea nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), legislaţie care după părerea solicitanţilor de finanţare şi a agenţiilor de dezvoltare ar trebui modificată substanţial în sensul creării posibilităţii de a obţine proprietatea în albie de către unităţile administrativ-teritoriale”, a declarat Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
Angajaţii CJ spun că s-a lucrat pe lege
Reprezentanţii CJ Iaşi arată că, potrivit Ghidului Solicitantului în situaţia în care pentru demonstrarea dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe/ infrastructurii care face obiectul proiectului, solicitantul va utiliza atât Hotărârea de Guvern, cât şi documente cadastrale, în tabelul centralizator şi în cadrul planului de situaţie se va avea în vedere precizarea clară şi delimitarea obiectivelor şi suprafeţelor pentru care dreptul de proprietate este dovedit prin HG, respectiv prin extrase din cartea funciară. „Aceeaşi procedură se aplică şi pentru casiurile pentru care s-a specificat că nu avem proprietate sau pentru orice altceva care reprezintă în continuare eroare materială de reprezentare a liniei de proprietate- număr cadastral”, a mai precizat Marieta Afilipoaie. Unitatea administrativ-teritorială Iaşi a intrat în proprietatea acestui drum prin Hotărârea de Guvern 1.149/2011, iar prin Hotărârea de Guvern 43/1997 privind regimul drumurilor se arată că „fac parte integrantă din drum ampriza şi zona de siguranţă, suprastructura şi infrastructura drumului, podurile, podeţele, şanţurile, rigolele, construcţiile de apărare, protecţie şi consolidare, trotuarele, pistele pentru biciclişti, terenurile şi plantaţiile din zona drumului, mai puţin zona de protecţie”, casiurile fiind parte integrată din ampriză, iar ampriza făcând parte din drum.
CJ Iaşi: „Nu există pericolul de a pierde finanţarea”
Şefa Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Iaşi dă asigurări ca aceste proceduri nu vor afecta implementarea proiectului şi nu se pune în discuţie o eventuală pierdere a finanţării. „Pentru a evita orice blocaj, vom demonstra proprietatea întregului tronson de drum prin extrase de carte funciară, ataşând deopotrivă şi hotărârile de Guvern, acestea fiind suplimentare. În urma ultimelor discuţii avute cu reprezentanţii ADR Nord-Est, s-a stabilit să venim cu revizuiri ale documentelor iniţiale, pe care le putem depune, apelul fiind deschis până la data de 30 iunie, neexistând pericolul de a pierde finanţarea. Precizez faptul că este un apel non-competitiv şi cele patru proiecte ale Regiunii Nord-Est sunt prinse în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020/Hotărârea CDR Nord-Est, nr.2/25.02.2015, existând fonduri suficiente pentru realizarea investiţiilor menţionate anterior”, a declarat Marieta Afilipoaie, coordonatorul proiectului.
De asemenea, reprezentanţii ADR Nord-Est au solicitat şi CJ Suceava, să revizuiască o parte din documentaţie, aferentă celor 11 poduri, pentru a putea corela prevederile din Ghidul Solicitantului Revizuit cu legislaţia aplicată apelor române.
Gheorghe Flutur: „Este o problemă de interpretare”
Preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, nu s-a arătat îngrijorat de faptul că ADR Nord-Est a cerut revizuirea dosarului privind obţinerea fondurilor de modernizare a drumurilor judeţene care leagă Suceava şi Iaşi. Flutur este de părere că specialiştii din consiliile judeţene Suceava şi Iaşi au suficient timp să remedieze neajunsurile. „Facem o revizuire a proiectului. Sunt chestiuni legate de proprietate. Adică interpretarea proprietăţilor care sunt ale Apelor Române din albia minoră a râurilor. Avem 11 poduri şi podeţe în proiect care sunt proprietatea Apelor Române. Vor trebui ca printr-un act normativ să treacă pe o perioadă de cinci ani, pe durata proiectului, cu titlu gratuit la Consiliul Judeţean Suceava, respectiv Iaşi. Asta este o problemă de interpretare. Fiind primul proiect depus, sunt discuţii. Numai că suntem în termen şi revizuirile se pot face pentru a remedia aceste chestiuni. Este vorba despre regimul de proprietate, nu era aşa ceva pe vechiul ghid. Sunt acte pe drum, dar picioarele de pod, capetele de pod sunt ale Apelor Române. Pe programele europene vechi nu se cererea cadastrarea fiecărei bucăţele de teren”, a declarat Gheorghe Flutur.
Mizeria de sub preşul lui Laicu EXCLUSIV
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau