Crimă de patrimoniu la Casa Pogor EXCLUSIV

Clubul Pogor, din curtea Muzeului Literaturii Române Iaşi, este distrus de către un om de afaceri căruia i s-a concesionat acest imobil cu tot cu cele două nivele de hrube, pe un termen de 10 ani * această crimă asupra patrimoniului cultural şi istoric al Iaşului este acoperită de majoritatea instituţiilor, în primul rând prin ignoranţa cu care asistă la ce se întâmplă în curtea junimiştilor * Răzvan Ţepoi, cel care a concesionat Clubul Pogor pe o perioadă de 10 ani, a început deja lucrările de extindere, fără a deţine nicio autorizaţie în acest sens 

În toamna anului trecut, Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi, în calitate de administrator, finalizează toate formalităţile gândite că vor salva Clubul Pogor, din strada Pogor nr.4, şi concesionează imobilul către un om de afaceri din Iaşi, „pentru destinaţia de cafenea literară, librărie sau alte activităţi care au şi destinaţie culturală”. Toate actele sunt perfectate în litera legii, însă ce a urmat după stabilirea concesiunii intră într-un flagrant conflict cu legislaţia, care nu este pusă în aplicare nici măcar arbitrar. Practic, concesionarul, în persoana omului de afaceri Răzvan Ţepoi, odată intrat în posesia imobilului, a demolat o magazie dispusă în spatele Clubului Pogor, pe aliniamentul aleii junimiştilor, şi a început o construcţie ciudată, din BCA, pentru care nu există nicio autorizaţie. „Nu există autorizaţie de construire la acea adresă, ci doar un certificat de urbanism nr.3533/27.11.2015, emis pe SC E&S Media Investment SRL în scopul amenajării unei cafenele în clădire existentă C3 - Club Pogor”, a declarat Ana Maria Târziu, arhitectul şef al Iaşului.
Un concesionar amnezic
Contractul de concesiune a Clubului Pogor a fost încheiat pe o perioadă de 10 ani, de la data de 14 octombrie 2015, iar valoarea redevenţei anuale a fost stabilite la 7.330 euro. Printre altele, în caietul de sarcini, care este întocmit într-un mod duplicitar, prin pasaje care se anulează unele pe altele, se precizează faptul că „bunurile de retur, constând în imobilul concesionat, se vor reîntoarce în posesia concedentului la starea iniţială”. Contactat telefonic cu privire la lucrările pe care le-a demarat la Clubul Pogor, Răzvan Ţepoi s-a declarat lovit de amnezie. „Care extindere neautorizată? N-am făcut absolut nimic, n-am intervenit asupra nimănui. Nu ştiu cine v-a dat informaţia. Nu este adevărat. Eu reamenajez ce era, aşa cum era. Nu fac nimic în plus”, a spus Răzvan Ţepoi, într-o primă fază. Întrebat despre extinderea existentă în spatele clubului Pogor, acesta a spus, senin, că acolo a fost o magazie care nu mai era de trebuinţă. Mai mult, obişnuinţa de a nega evidenţele l-a făcut pe concesionarul Clubului Pogor să infirme faptul că ar urma să intervină şi la nivelul hrubelor, cu toate că una dintre condiţiile funcţionării acestui club este refacerea sistemului de ventilaţie al acestora. „Nu fac nimic absolut la niciun beci. Nu ştiu ce informaţii aveţi, dar nu-s reale”, a spus Răzvan Ţepoi.
Intervenţie barbară într-un sit arheologic
Răsfoind caietul de sarcini care a stat la baza licitaţiei, chiar şi un neavizat poate surprinde lejeritatea cu care acesta a fost întocmit. Practic, CJ Iaşi înstrăinează un bun de patrimoniu asupra căruia nu pune accent, interesul celor care parafează acest act fiind doar de natură juridică şi tehnico-economică, dar nu şi de patrimoniu. Aşa se face că, în conţinutul caietului de sarcini care a însoţit licitaţia, a notei de fundamentare sau a referatului de specialitate care au însoţit proiectul de hotărâre, nu se regăsesc detalii relevante despre valoarea istorică şi de arhitectură a obiectivului sau despre natura intervenţiilor de reamenajare şi conservare, în ciuda faptului că, la o expertiză tehnică întocmită anterior înstrăinării Clubului Pogor, se preciza în detaliu faptul că salvarea acestei clădiri este strâns legată de intervenţii asupra gurilor de aerisire ale hrubelor şi de găsirea unor soluţii tehnice de anihilare a cauzelor care conduc la umiditatea excesivă din acestea. Pentru toate acestea, cât şi pentru lucrările de suprafaţă, concesionarul ar fi avut nevoie de un aviz din partea Direcţiei de Cultură. „La noi nu a ajuns nicio documentaţie, nicio solicitare de emitere a vreunui aviz pentru Clubul Pogor. Tot ce este în subsolul Clubului Pogor este considerat sit arheologic, aşa că orice intervenţie s-ar face acolo, fie la clădire, fie la hrube sau anexe, trebuie să vină la noi, la avizat”, a declarat Virgil Băbîi, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi.
Blestemul proceselor care au distrus Clubul Pogor
Potrivit unui raport de evaluare întocmit în 2015 de către un expert ANEVAR, valoarea Clubului Pogor a fost stabilită la 301.000 lei, echivalentul a 68.300 euro. Clubul Pogor se află pe un domeniu de 6.448 metri pătraţi, care mai cuprinde construcţiile Muzeul Vasile Pogor, Casa Adela Kogălniceanu şi pavilionul administrativ. Clubul Pogor este compus din clădirea propriu-zisă, în suprafaţă utilă de 134 mp, hrubele de la primul nivel cu o suprafaţă de 93,90 şi hrubele de la nivelul 2, cu o suprafaţă de 44,65 mp, acesta fiind un spaţiu extramuzeal. „Acest spaţiu a făcut obiectul unui contract de închiriere cu o societate comercială care a desfăşurat activităţi de alimentaţie publică-cafenea literară în perioada august 2003-iulie 2008. Clădirea Pogor este în stare avansată de degradare, din cauza faptului că în perioada în care în aceste spaţii a funcţionat unitatea de alimentaţie publică şi nici ulterior evacuării acesteia nu s-au efectuat lucrări curente de reparaţii şi întreţinere, aşa cum sunt necesare în mod curent în timpul exploatării unei clădiri. După expirarea contractului de închiriere, din cauza proceselor aflate pe rol, nu s-a putut pătrunde în imobil pentru realizarea unor lucrări de conservare a clădirii şi hrubelor, iar instalaţiile de ventilaţie nu au mai funcţionat”, se arată în studiul de oportunitate.
Scandalurile în care a fost prins concesionarul Clubului Pogor
Concesionarul Clubului Pogor este nimeni altul decât Răzvan Lucian Ţepoi, soţul Magdei Ţepoi, fostul director al Camerei Regionale de Comerţ Iaşi, condamnată cu suspendare pentru fraudă cu fonduri UE. În 2013, numele lui Răzvan Ţepoi apare pe lista celor care au poluat lacul Ciric. Comisarii Gărzii de Mediu au susţinut atunci că Skin, clubul de fiţe unde Ţepoi deţine acţiuni, a deversat toate dejecţiile în lacul din zona de agrement. Numele lui Răzvan Ţepoi a mai apărut prins într-un scandal care viza terenul din strada Elena Doamna nr. 61A, unde figurează sediul social al firmei SC Soft Social SRL, care îi aparţine. În anul 2005, soţia lui Răzvan Ţepoi a început să facă afaceri cu terenuri pe care ar fi construit diverse imobile, fără a avea autorizaţie, ca şi în cazul Clubului Pogor. Nelu PĂUNESCU

Pivniţele lui Pogor, în istorie
Construite în secolul al XVI-lea, galeriile subterane din curtea casei primarului Vasile Pogor au o istorie aparte. După marele incendiu din 1827, care mistuie Curtea Domnească, boierii aleg dealurile din Copou pentru a-şi construi case cu pivniţe întinse şi curţi largi. Pivniţa Casei Pogor datează din secolul al XVI-lea şi abia trei secole mai târziu este pusă în valoare. Publicistul şi poetul ieşean Vasile Pogor a construit locuinţa din Copou în 1855. Galeriile subterane au fost moştenite şi erau folosite pentru depozitarea butoaielor de vin. Hrubele de câţiva metri lungime sunt structurate pe două nivele şi mai multe ramificaţii, iar acum trei secole puteau face legătura cu pivniţele moşiilor vecine, respectiv cu casa vornicului Costache Conachi, actual Palat al Copiilor, cu Casa Mihail Kogălniceanu şi cu casa Nicolae Gane.

* * *
„Tot ce este în subsolul Clubului Pogor este considerat sit arheologic” - Virgil Băbîi