Ghetourile Iaşului!

Imobilele din Bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 79A, strada Decebal nr. 1, strada Bularga nr. 14A, strada Canta nr. 608 sunt, de departe, cele mai infecte blocuri din oraş * criza locuinţelor sociale face imposibilă relocarea locatarilor, astfel încât imobilele să poată fi consolidate * municipalitatea ieşeană caută soluţii, una dintre acestea putând veni prin intermediul fondurilor alocate prin PNRR

 

 

Într-o urbe premiată pentru măsurile care o înscriu în categoria oraşelor smart, trăiesc oameni pentru care timpul s-a oprit în loc. Deşi locuiesc la bloc, condiţiile de trai sunt demne de filmele horror. Apa şi căldura le este sistată periodică pe motive de neplată a facturilor, toaletele colcăie de microbi, iar pereţii stau să se prăbuşească în orice moment. Sunt imobilele de tip cămin aflate în administrarea municipalităţii, ocupate de cetăţeni aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială.

În imobilul situat în strada Decebal nr. 1 locuiesc 329 de persoane dintre care aproape jumătate au vârsta sub 35 de ani. Aici sunt 100 de locuinţe formate din apartamente cu o cameră, bucătărie, baie şi hol şi patru apartamente cu două camere, bucătărie, baie şi hol, toate de tip social sau de necesitate. Conform unei expertize tehnice realizate anul acesta, imobilul a fost încadrat în clasa de risc seismic Rs III, categorie din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la cutremure, iar din perspectiva  incluziunii sociale, imobilul din strada Decebal nr. 1 este încadrat ca zonă urbană marginalizată. Din totalul celor 104 apartamente, 95 de locuinţe

sunt considerate supra-aglomerate atât timp cât locatarii beneficiază de mai puţin de 15,33 metri pătraţi de persoană.

Un alt gheto este cel din strada Tudor Vladimirescu nr. 79A. Aflat în proprietatea publică a municipiului laşi conform HCL nr. 212/2018, imobilul are un regim de înălţime P+4E, locuit în prezent de un număr de 96 persoane dintre care peste jumătate sunt cu vârsta până la 35 ani. Şi aici, conform expertizei tehnice realizate în anul 2021 imobilul a fost încadrat în clasa de risc seismic Rs III. Anchetele sociale ale persoanelor care locuiesc în imobilul amintit au scos la iveală că trei sferturi din locatari au absolvit  maxim 8 clase, iar 65% dintre cei cu vârste între 15 şi 64 ani nu sunt încadraţi pe piaţa formală a muncii şi nu urmează o formă de învăţământ.

Aceeaşi situaţie o întâlnim în imobilul situat în strada Canta nr. 60 B.

Clădirea are un regim de înălţime P+4E, iar imobilul are un număr de 84 camere în care sunt cazate un număr de 163 de persoane (peste 55% au vârsta până în 35 ani). Două treimi dintre locatari nu lucrează. La fel, în imobilul situat în strada Bularga nr. 14 A, cu 53 de locuinţe, locuiesc 173 de persoane, cu menţiunea că numărul persoanelor cu vârsta sub 35 de ani este ceva mai redus: aproximativ 40% dintre locatari.

Peste media naţională

Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, imobilele sus menţionate fac parte din zone de tip ghetou cu blocuri concepute pentru fostele colonii de muncitori. „Comunităţile ce trăiesc în cele patru imobile au un nivel educaţional scăzut, venituri mici şi condiţii de locuire improprii. Oamenii sunt adesea excluşi şi marginalizaţi din participarea la activităţi (economice, sociale şi culturale), care sunt obişnuite  pentru alţi oameni, iar accesul lor la drepturile fundamentale poate fi restricţionat. Această categorie este considerată la nivelul UE ca fiind una vulnerabilă, aflându-se în risc de excluziune socială în spaţiul european. Riscul de sărăcie şi excluziune socială pentru această categorie de tineri (35,5%) depăşeşte media naţională (32,5%)”, se arată într-un raport al municipalităţii.

Zona centrală, plină de locuinţe sociale ce stau să cadă

Din păcate, nu sunt singurele imobile unde locuiesc persoane vulnerabile.

Astfel, în zona centrală a oraşului sunt sunt alte 49 de imobile administrate de către Direcţia Fond Locativ, cu un număr de 95 de locuinţe ocupate de către chiriaşi. În ultimii ani au fost realizate 62 de expertize tehnice în urma cărora imobilele au fost încadrate în clasa de risc seismic RS I şi II. Problema o constituie lipsa spaţiilor de locuit, astfel încât locatarii să poată fi relocaţi pentru ca imobilele să intre într-un proces de consolidare. „În vederea iniţierii unui program de renovare şi consolidare a Centrului Istoric se impune recazarea locatarilor acestor imobile, acestia neavând posibilitatea să-şi susţină din venituri proprii cheltuielile lunare care să includă chirii la nivelul pieţei imobiliare actuale. Măsurile propuse de experţii tehnici nu au putut fi puse în aplicare motivat de lipsa spaţiilor de locuit necesare recazării acestor chiriaşi pentru a permite demolarea sau consolidarea imobilelor. Unele imobile prezintă un real pericol pentru chiriaşi, dar şi pentru persoanele care tranzitează zonele în care sunt amplasate, fiind situate la alineamentul trotuarului, prin urmare există pericolul ca tencuieli sau părţi din construcţie să se desprindă”, susţin inspectorii Primăriei.

Salvarea ar putea veni prin PNRR

Însă problema majoră cu care se confruntă municipalitatea este criza de locuinţe, atât sociale sau de necesitate cât şi convenabile, în raport cu nevoia de locuinţe. Dacă la nivelul anului 2017 erau înregistrate 6.523 de solicitări (2.533 de solicitări pentru obţinerea unei locuinţe sociale, 3.074 de solicitări pentru obţinerea unei locuinţe convenabile şi 916 de solicitări în vederea obţinerii unei locuinţe ANL), la nivelul anului 2022, municipiul laşi figureaza în evidenţe cu 7.102 solicitări de locuinţe înregistrate în baza Legilor 114/1996 şi 152/1998.

Din acest motiv, municipalitatea ieşeană a demarat proiectul Construirea de locuinţe nZEB  plus  pentru tineri aflaţi în situaţii de risc în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Valoarea maxima eligibilă a proiectului este de 691.428.714,27 lei cu TVA. Lucian STATE

 

* * *

 

Fondul locativ aflat în proprietatea sau administrarea municipalităţii  este alcătuit din 1.546 locuinţe din care 673 locuinţe sociale, 605 locuinţe convenabile şi 268 locuinţe de tip ANL