Împrumut de 40 de milioane de euro pentru căldura ieşenilor!

Municipalitatea va împrumuta aceşti bani de la bănci pentru achiziţia de combustibili * măsura va fi discutată de aleşii locali în şedinţa ordinară a Consiliului Local de pe 29 septembrie

Municipalitatea ieşeană speră să iasă cu bine din iarna 2023-2024. Însă efortul financiar va fi unul consistent atât timp cât, potrivit estimărilor, ar fi nevoie de 40 milioane de euro pentru achiziţia combustibilului care să asigurare căldurii în întreg oraşul. Arderea cărbunelui la Holboca presupune costuri mari, plecând de tariful ridicat pentru achiziţia şi transportului combustibilului şi terminând cu plata certificatelor de CO2. „Preluarea gestiunii serviciului de termoficare a afectat şi continuă să afecteze puternic bugetul local al municipiului Iaşi, în principal ca urmare a nivelului ridicat al cheltuielilor cu achiziţia de cărbune (inclusiv cheltuielile pentru aducerea acestuia din Zona Liberă Constanţa şi până la CET II Holboca), gaze naturale, păcură, certificate de emisii de gaze cu efect de seră precum şi a metriilor prime, materialelor şi a altor reruse utilizate pentru producerea energiie termice”, se arată într-un document al municipalităţii. Din păcate, încasările din activitatea de termoficare nu acoperă integral plăţile aferfente acestei activităţi, fiind necesare suplimentări substanţiale din alte venituri proprii ale municipalităţii în vederea susţinerii serviciului de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în municipiul Iaşi. De aceea, se va apela la un împrumut bancar pentru o perioadă de cinci ani, suma doerită fiind de 200 milioane lei. Edilii precizează că împrumutul nu va afecta gradul de îndatorare al oraşului, fiind exceptat de la limitele de îndatorare. De altfel, la data de 31 august 2023, Iaşul a înregistrrat un grad de îndatorare de 4,39%.

3.000 tone de cărbune în depozitele CET, alte 32.000 aşteaptă să fie cumpărate

În acest moment, Primăria dispune de un stoc de 3.000 de tone de cărbune şi o rezervă contractată de 32.000 tone, însă dat fiind faptul că arderea acestui tip de combustibil presupune costuri mari - la fiecare tonă de cărbune se plăteşte un certificat de CO2, iar numai în perioada aprilie – octombrie s-au plătit 21 milioane de euro -  reţeta cu cărbune va fi mult diminuată pentru a nu mai plăti certificate de gaze cu efect de seră. Oricum, este de aşteptat şi sprijinul Guvernului pentru toate municipiile care se bazează pe încălzirea în sistem centralizat. „Noi am cerut în mod expres ca statul să susţină aceste sisteme de termoficare cu alocarea unor resurse financiare. Am reiterat modelul de anul trecut cu susţinerea facturilor pe combustibil cu 50 la sută şi am reiterat faptul că această repartiţie a fondurilor să fie echitabilă, pe specificul şi în funcţie de potenţialul financiar al fiecărei comunităţi, dar şi de numărul locuitorilor. Acest memoriu s-a întocmit şi a fost înaintat primului ministru, ministrului de Finanţe, ministrului Energiei, ministrului Dezvoltării. Vom continua discuţiile, dar vestea bună este că autorităţile locale se pot împrumuta pentru susţinerea termoficarii în iarna care urmează, lucru care nu a mai fost posibil în ultimii 20 ani”, a menţionat primarul Iaşului.

Gaz sau biomasă, în loc de cărbune

Pe viitor, situaţia s-ar putea schimba în sensul reducerii semnificative a costurilor cu termoficare, întrucât Primăria Iaşi va apela pentru finanţări nerambursabile necesare achiziţiei unei noi centrale termice care să o înlocuiască pe cea cu cărbune da la Holboca. Viitoarea centrală ar putea funcţiona fie pe gaz, dar pentru aceasta este nevoie ca Transgaz să realizeze un racord dinspre dusul judeţului spre Holboca, fie pe alt tip de combustibil, neconvenţional. Nu trebuie uitat faptul că, recent, Primăria a purtat discuţii cu o companie germană, care are filiale în Elveţia şi Austria, care vrea să aducă în actualitate şi ideea de energie verde. „Practic s-a ajuns la un concept prin care se doreşte valorificare a biomasei de la nivelul întregii regiuni de Nord-Est prin implementarea unei fabrici care să producă peleţi.  E o idee, dar încă nu este bătută în cuie”, spunea primarul Mihai Chirica. 

La sistemul de termoficare al Iaşului sunt racordate peste 23.000 de apartamente, respectiv aproape 20% din fondul locativ existent. La acestea se adaugă câteva sute de clădiri publice şi private: spitale, unităţi de învăţământ şi imobile deţinute de persoane particulare. Lucian STATE

 

 * * *

 

Câţi ieşeni se încălzesc de la CET:

* 22.706 apartamente

* 176 agenţi economici

* 48 instituţii publice

* 72 de unităţi şcolare, cu 106 clădiri aferente (91% din reţeaua şcolară)

* 9 spitale din cele 14 existente în Iaşi

* 5 universităţi