„Să vedem România Unită, acesta e visul care ne ţine în viaţă!”

Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul ţării nostre şi-au stabilit ieri preşedintele, având de ales între candidatul pro-rus Igor Dodon şi candidatul pro-european Maia Sandu. În regiunea de Nord Est fraţii de peste Prut au putut vota la Iaşi, Bacău şi Suceava. Mulţi dintre cei care au înfruntat vremea rea au ieşit la vot cu gândul la reîntregirea neamului românesc

Fraţii de peste Prut aflaţi în Iaşi au stat la rând în faţa Consulatului General al Republicii Moldova, ignorând ploaia, vântul şi temperaturile scăzute, pentru a vota preşedintele Republicii Moldova, participând astfel activ la consolidarea democraţiei acestui stat. Importanţa acestui vot pentru vecinii noştri este foarte mare, deoarece în mâinile noului lider stă decizia de a alege între o asociere cu statele membre ale Uniunii Europene sau o interdependenţă cu reprezentaţii Rusiei.
Ce doi candidaţi care au cerut ieri, 13 noiembrie, votul cetăţenilor Republicii Moldova au fost reprezentanţii cele două mari curente politice care îşi fac simţite prezenţa în statul vecin. Astfel, Igor Dodon este candidatul pro rus de Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), în timp ce Maia Sandu militează pentru introducerea unor politici europene peste Prut, fiind candidata propusă de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
Strigăt de ajutor spre Europa, dar şi spre Rusia
Aşa cum era de aşteptat, în rândul celor care au aşteptat să-şi exercite dreptul de vot în faţa Consulatului General al Republicii Moldova am găsit alegători atât europeni, cât şi pro-ruşi. Totuşi, cea mai mare parte a acestora consideră că ajutorul trebuie să vină din partea ambelor, subliniindu-se faptul că moldovenii sunt un popor sărac, dar prin a cărui formare încă se resimt influenţele ruseşti. „După primul tur de alegeri s-a văzut clar că nu s-a ajuns la un consens şi considerăm că votul nostru contează şi că putem schimba ceva în ţara noastră. Acum, în al doilea tur, am încercat să mobilizăm mai mulţi tineri prin nişte flyere şi văd că avem rezultate, pentru că oamenii par a ieşi la vot într-un număr mai mare”, a declarat Ludmila Volonschi, studentă la Iaşi. Deşi împreună cu un grup de colege tânăra a stat la rând pentru a vota, în speranţa că va influenţa viitorul ţării sale, se vede că aceasta nu este 100% mulţumită de oferta politică adusă în prim plan de cei doi candidaţi, Igor Dodon şi Maia Sandu. „Acum e greu să spunem ce vor face fiecare dintre cei doi candidaţi, deoarece ambii sunt puţin dubioşi, dat fiind că nu au spus clar ce vor să facă şi ce vor oferi. În acest moment nu ştim ce ar însemna să alegem un parcurs european sau unul pro-rus, însă cert este că Republica Moldova este o ţară mică, care care are ajutor clar, are nevoie de ajutorul atât al Uniunii Europene, cât şi al Rusiei. Trebuie să ţinem cont că am făcut parte din URSS, iar la noi încă se mai simte acest lucru în comportamentul oamenilor, în cultură”, a punctat Ludmila Volonschi, precizând că o ţară prinsă la mijloc, între mentalitatea europeană şi cea rusească, trebuie să găsească o cale de a îmbina ambele curente.
Îndreptându-ne atenţia spre electoratul trecut de prima tinereţe, l-am găsit la rând şi pe Vasile Păvăloi, un iubitor de ţară care a înţeles că votul are puterea de a schimba istoria Republicii Moldova. „Deşi e vreme urâtă, tare îmi este cald când văd că în faţa mea stau 100 de oameni la rând să voteze, că se trezesc! Dacă astăzi (ieri, 13 noiembrie-n.r.) alegem pe cine nu trebuie, Moldova se întoarce în trecut. Lumea nu înţelege, chiar acei ce vor cu ruşii, că între Republica Moldova şi între Ruşi stă Ucraina, care niciodată nu va fi a ruşilor în totalitate. Oamenii nu mai sunt conştienţi că o mână de pământ şi nişte oameni nu pot trece de la unii la alţii, după bunul plac”, declară Vasile Păvăloi.
Dat fiind că alegerile de ieri din Republica Moldova joacă un rol decisiv în poziţionarea acestui stat raportat la Uniunea Europeană şi la Rusia, campania electorală dinaintea turului de scrutin a fost de-a dreptul scandaloasă, cu atât mai mult cu cât s-au implicat în acestă înalţi prelaţi ai bisericii. Reamintim că un grup de preoţi, în frunte cu episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel Mihăescu, a îndemnat creştinii din Republica Moldova să nu fie indiferenţi faţă de viitor, să se prezinte la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale şi să nu o aleagă pe candida pro-europeană Maia Sandu, spunând că ea prezintă un „pericol pentru Biserică” şi că ar fi „stearpă”, punând accent asupra faptului că moldoveanca nu are copii.

Citește și Primul afiş, primele promisiuni oficiale FOTO

„La Chişinău sunt considerat român, în România sunt considerat rus”
În România au fost deschise 11 secţii de votare, pe zona Moldovei fraţii de peste Prut având posibilitatea de a-şi exercita dreptul în trei municipii, fiind vorba despre Iaşi, Bacău şi Suceava.
Faţă de alegerile de acum două săptămâni, numărul de alegători moldoveni a fost cu mult mai mare la Bacău. „Acest scrutin este foarte important atât pentru viitorul Republicii Moldova, cât şi pentru cetăţenii săi. Este prima dată după obţinerea independenţei când cetăţenii îşi pot alege prin vot direct preşedintele ţării. Nu mai putem să dăm vina pe Parlament că au ales un candidat pe interese”, ne-a declarat studentul Ilie Baxan, preşedintele Grupul de Iniţiativă al Tinerilor Basarabeni (GITB) Bacău. Secţia de vot pentru alegerile prezidenţiale deschisă la Universitatea „V. Alecsandri” de către Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova s-a datorat în mare măsură studenţilor din GITB care au realizat şi un recensământ referitor la numărul cetăţenilor Republicii Moldova stabiliţi în regiunea băcăuană. Consulatul General al Republicii Moldova de la Iaşi a acceptat această cerere. Până la prânz, peste 300 de cetăţeni moldoveni îşi exercitaseră dreptul de vot aici. Printre ei şi Alexandru Cazacu, care la peste 70 de ani a venit să voteze pentru alegerile prezidenţiale. „Am votat pentru unire, în primul rând, e un vis din tinereţea mea, să facem România întreagă. Poate pentru alte generaţii asta nu mai înseamnă mult, pentru generaţia mea, asta e practic ce ne ţine în viaţă. Am venit din dragoste pentru limba română şi pentru istoria noastră. În afară de asta, acolo, lângă noi, este Armata a 14-a, stăm ca pe Vulcan, înţelegeţi?”, ne-a mărturisit Alexandru Cazacu, moldoveanul după ce a ieşit la pensie şi-a cumpărat o casă în municipiul Bacău. Din păcate, acesta a simţit pe pielea lui faptul că suntem supuşi unor mentalităţi rasiste, ce nu pot fi inhibate cu uşurinţă. „La Chişinău sunt considerat român, în România sunt considerat rus. Lumea nu prea cunoaşte istorie”, a adăugat Alexandru Cazacu.
Preşedinta secţiei de vot din Bacău, Oxana Bortă, venită de la Ministerul de Eterne din Chişinău, ne-a declarat că nu au fost niciun fel de incidente şi la Iaşi turul al doilea de scrutin desfăşurându-se fără incidente. Anca BURNICHE, Gabriel POP
* * *
11 secţii de votare au fost amenajate în România, pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată vota preşedintele. 3 dintre acestea au fost în Moldova, la Iaşi, Bacău şi Suceava.
* * *
În primul tur de scrutin al alegerilor, desfăşurat la 30 octombrie, Igor Dodon a obţinut 47,98% din sufragii, fiind vorba despre 680.550 de voturi, sub pragul de 50% necesar pentru a fi declarat învingător în primul tur, iar Maia Sandu, s-a plasat pe poziţia a doua, cu 38,71% din sufragii, echivalentul a 549.152 de voturi.