George Poede: „Guvernul de tehnocraţi este unul cu rază mică de acţiune”

 An de doliu pentru întreaga Românie, 2015 a adus schimbări semnificative şi pe scena politică unde, datorită mişcărilor de stradă, un guvern a căzut prin demisia primului-ministru Victor Ponta. Prof. univ. dr. George Poede, prodecan al Facultăţii de Filozofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, vorbeşte despre avantajele pe care PSD le are de pe urma retragerii de la putere, lăsând astfel calea liberă noului Cabinet Cioloş. Potrivit specialistului în comunicare însă, mult-lăudaţii tehnocraţi sunt doar actanţi de cursă scurtă pe şcheiul politic, urmând ca la alegerile parlamentare din acest an să între în joc adevăratul guvern, validat şi susţinut politic de Parlament

- Incendiul din Colectiv a declanşat nenumărate proteste şi a dus la căderea unui guvern. Cum vedeţi evenimentele din toamna şi iarna anului trecut?
- Psihologia maselor arată că în contexte foarte tensionate social, aşa cum au fost consecinţele de la Colectiv, oamenii au obiective de grup sau personale care se coagulează în câteva mari direcţii. La noi, nemulţumirea cetăţenilor s-a îndreptat împotriva sistemele de control nu sunt gestionate aşa cum trebuie de administraţiile locale, urmând ca toată atenţia să se concentreze după aceea pe Guvern. Executivul a fost obligat într-adevăr să tragă linie şi să înţeleagă că nu mai are cum să funcţioneze, acceptând astfel o realitate care a tulburat în primul rând scena politică. Uneori, pentru un politolog, când priveşti spre o demonstraţie, analizezi exact ce lozinci şi ce panouri au protestatarii în mâini. Ei bine, multe aveau mesaje dure la adresa autorităţilor publice, din această perspectivă demisia Guvernului fiind văzută ca o chestiune necesară, care a creat însă în PSD tensiuni mari, demonstrând că imaginea de unitate era una falsă. Au existat şi acolo tabere între fostul premier (Victor Ponta-n.r.) şi actualul preşedinte al PSD (Liviu Dragnea-n.r.). Să nu uităm că a fost susţinută o conferinţă la care s-au analizat avantajele guvernării din ultimii trei ani de zile, fără a fi invitat chiar fost premier Ponta, mergându-se pe ideea că „la o astfel de întâlnire nu se dau invitaţii ca la nuntă”. Ei bine, acest comportament arată clar că în cadrul PSD există opinii diferite, care duc la acţiuni politice diferite.

Citeşte şi Efectele şi importanţa descentralizării 

- După demisia Guvernului au venit pe scena politică tehnocraţii…
- Un guvern de tehnocraţi este un guvern de criză, care indică o perioadă foarte scurtă de timp în care vor sta la putere, până când gestionează o situaţie de urgenţă, pregătind alegerile pentru instituţiile publice importante, cum este Parlamentul. „Tehnocraţia” este un termen care a apărut imediat după război şi arată că, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi a dezvoltării cunoaşterii, oamenii care se fac remarcaţi posedă şi competenţe de conducere. Astfel, tehnocraţia este văzută ca o conducere mai apropiată de realitate, mai profesionalizată, în care membri guvernului nu au o orientare politică bine definită. În realitate, este însă foarte greu de realizat un guvern de tehnocraţi pentru că întotdeauna cel care este premier este numit de o persoană cu statut politic. În cazul nostru a fost vorba despre preşedinte, care şi-a dorit mereu un guvern al său. Cu toate acestea, cred că în urma hotărârii lui Klaus Iohannis de a avea un guvern tehnocrat câştigător a ieşit PSD, pentru că el este dat la o parte, dar există o serie de realizări ale fostului Executiv, precum ritmul de creştere economică şi PIB-ul, de pe urma cărora partidul câştigă imagine şi ataşamente politice. În tot acest timp însă, frustrarea o înregistrează liberalii care se şi vedeau cu funcţii importante în Guvern. Mai mult, fiind un guvern aprobat de preşedinte, evident că PNL nu se poate considera a fi în opoziţie, dar celelalte formaţiuni au această şansă, astfel încât să poată capitaliza o serie de greşeli ale Guvernului Cioloş.

Citeşte şi Lista roşie pentru primăriile Moldovei 

- Aţi vorbit despre tensiunile din PSD, credeţi că oamenii din partid vor trece peste acestea canalizându-şi atenţia pe alegerile care urmează?
- Este o perioadă complicată şi pentru PSD! Chiar dacă aceştia capitalizează greşelile tehnocraţilor şi le folosesc pentru câştigarea de imagine, aici există tensiuni mari, critici îndreptate asupra preşedintelui de partid, şeful Organizaţiei de Tineret şi-a dat demisia şi au fost alte alegeri, ceea ce înseamnă că social-democraţii nu se vor concentra foarte bine pe alegerile care urmează, fie că vorbim despre locale sau despre parlamentare.

- În campania electorală din 2014 PNL a defilat cu tandemul Iohannis-preşedinte şi Predoiu-premier. Când însă noul şef al statului a avut ocazia să respecte înţelegerea politică dintre fostul PDL şi PNL, acesta i-a preferat pe tehnocraţi. De ce?
- Dacă l-ar fi numit pe Predoiu, însemna că s-a format un guvern politic, iar acesta nu putea beneficia încă de susţinerea Parlamentului. Pentru a evita o situaţie de criză, cred că preşedintele a procedat corect numind o persoană cu o imagine politică curată (Dacian Cioloş-n.r.).

Citeşte şi Din culisele unui eşec răsunător - „Iaşi Capitală Europeană a Culturii”

- Cei din guvernul Cioloş şi-au format o imagine de „neprihănire politică”, încercând să convingă populaţia că nu aparţin nici unei formaţiuni politice. Cu toate acesta, avem cazul lui Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltării, care vine din PSD...
- În principiu este normal să punem sub semnul întrebării caracterul total al Guvernului Cioloş ca fiind în întregime tehnocrat. Dâncu vine ca propunere din partea PSD, este acceptată de Cioloş cu anumite argumente care arată că pesedistul a fost acid în anumite conjuncturi politice, retrăgându-se totodată din prim-planul vieţii de partid. Mai mult, faptul că din anul 2004 nu a mai avut nicio funcţie executivă, l-a ajutat. Practic, Vasile Dâncu este şi un preţ plătit de Cioloş pentru a-şi asigura sprijinul politic în parlament al PSD.

- Poate rămâne Cioloş la guvernare fără susţinere politică?
- Aşa cum spuneam, Guvernul de tehnocraţi este unul cu rază mică de acţiune. Acesta nu poate fixa obiective foarte mari, nu se poate angaja în discuţii cu organisme internaţionale financiare (Fondul Monetar, Banca Mondială-n.r.), iar mandatul este destul de redus politic. Sigur că Cioloş poate spune oricând „m-am gândit şi este timpul să intru într-un partid politic”, însă odată ce a a făcut acest pas cariera lui internaţională şi formarea lui profesională de specialist în agricultură ar avea de suferit deoarece ştiu că se gândeşte să obţină o funcţie în cadrul Organizaţie Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie. În România, cum intri în lumea politică şi îţi exprimi dorinţa de a face ceva şi a obţine o funcţie, intri în malaxorul de tocat persoane, acţiuni, activităţi... Cred că viziunea lui Cioloş nu este aceea de a se eterniza într-un plan politic, în România.
A consemna Anca BURNICHE