Întrebările fără răspuns ale parlamentarilor moldoveni EXCLUSIV

Fie că vorbim despre Guvernul demisionar al lui Ponta sau despre tehnocraţii lui Cioloş, putem afirma cu încredere că membri Executivului ştiu să se fofileze atunci când trebuie să dea explicaţii pentru măsurile luate, în faţa politicienilor. Aşa se face că în cea de-a doua sesiune ordinară, 27 de deputaţi au adresat întrebări miniştrilor la care nu au primit răspuns nici până în ziua de azi. Cinci dintre aceste întrebări au fost adresate de politicieni ai Moldovei, care au cerut explicaţii cu privire la finanţarea bazelor sportive din zona Iaşului, intervenţiile DNA la Palatul Roznovanu, solicitându-se totodată Executivului sprijin pentru salvarea „patrimoniului istoric” de aici 

Lecţiile elementare de politică ne învaţă că Executivul şi Legislativul ar trebui să funcţioneze într-o continuă simbioză. Atunci când Guvernul începe, însă, să ia o serie de măsuri fără a ţine cont de părerea Parlamentului, sau când între cele două puteri ale statului se instalează un aşa zis „vid comunicaţional”, politicienii apelează la toate artificiile pe care legislaţia în vigoare le pune la dispoziţia lor, pentru a afla răspunsul la întrebările pe care le au. Există însă şi situaţii în carte membri ai Guvernului se fac că plouă, lăsându-i pe demnitari cu întrebările în aer.

Citeşte şi „Ateii lui Cioloş” au condamnat Moldova

Şi-au încercat norocul
Conform datelor furnizate de Monitorul Oficial, în cea de-a doua sesiune ordinară a lui 2015, deputaţii au adresat Executivului şi structurilor subordonate acestuia 27 de întrebări la care nu au primit nici până astăzi răspuns. Dintre acestea, cinci au venit de la politicieni din zona Moldovei, cei mai sceptici cu privire la eficienţa Guvernului fiind ieşenii Anton Doboş (PNL), Pentru Movilă (PMP), Viorel Blăjuţ (independent) , suceveanul Ştefan Băişanu (PNL) şi social-democratul băcăuan Miron Smarandache.
Astfel, liberalul Anton Doboş i-a cerut socoteală fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, despre investiţiile care urmau să fie cuprinse în bugetul pe 2016 pentru bazele sportive existente în judeţul Iaşi sau pentru altele noi. Întrebarea liberalului este în întregime justificată, având în vedere că autorităţile locale se chinuie de mai bine de 25 de ani să construiască un bazin de înot în Campusul Studenţesc, lucrare care astăzi zace părăsită, la stadiul de „şantier”. Poate datorită faptului că demisia lui Victor Ponta a atras după sine căderea întregului Guvern, nimeni nu l-a mai lămurit pe Doboş.
Având în vedere că procurorii Direcţiei Naţională Anticorupţie (DNA) au călcat pragul Consiliului Judeţean şi al Palatului Roznovanu, pemepistul Pentru Movilă l-a întrebat pe Robert Cazanciuc, fostul Ministru al Justiţiei, care sunt proiectele municipalităţii asupra cărora încă mai planează suspiciunea ilegalităţii şi care „este valoarea finanţării europene pe care administraţia publică locală urma să o plătească” pentru aceste investiţii cusute cu aţă albă. Nici de această dată răspunsul Executivului nu a mai ajuns la destinatar.
Ieşeanul Viorel Blăjuţ a adus în atenţia tehnocratului de la Cultură, Vlad Alexandrescu, problema „castanului Unirii din 1859”, care riscă să dispară. Potrivit parlamentarului, arborele situat în comuna Vişan este în „agonia morţii” şi are nevoie de un tratament special a cărui cost nu depăşeşte suma de 60-100 de lei pe an. De altfel, Blăjuţ sugerează noului ministru că este nevoie, pentru punerea în valoare a arborelui, ca o suprafaţă de teren de aproximativ „1.600-2.000 de metri pătraţi din jurul castanului să intre în domeniul public, astfel încât să se poată face şi amenajările necesare”. Deşi Guvernul lui Ponta s-a schimbat, metehnele noului Executiv au rămas aceleaşi, dat fiind că nici tehnocratul Vlad Alexandrescu nu s-a sinchisit să răspundă.

Citeşte şi Mileul şi peştele de sticlă de pe televizor vor fi readuse la viaţă

Să mai schimbăm odată sistemul de învăţământ
Mai patriot de fel s-a dovedit liberalul Alexandru Băişanu care i-a sugerat fostului ministru al Culturii, Ioan Vulpescu, să colaboreze cu reprezentanţii din Educaţie pentru a pune la punct un nou program de studii în educaţia formală şi informală, astfel încât „protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural al ţării, unic în Europa, să devină o prioritate pentru întreaga societate românească”. Astfel, suceveanul i-a solicitat fostului ministru să comunice care au fost programele dezvoltate pentru învăţământul preuniversitar pe această speţă, însă din tăcerea fostului demnitar putem înţelege că rezultatele sunt... zero.
Credul din fire, social-democratul Miron Smarandache i-a cerut explicaţii suplimentare fostului ministru al Culturii, Ioan Vulpescu, despre modul în care vor fi sprijinite proiectele culturale ale Bacăului, mai ales pe cele cuprinse în dosarul de candidatură a municipiului depus în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. Mai mult, în corespondenţa către ministru, băcăuanul şi-a manifestat încrederea că jurizarea celor 14 oraşe care au intrat în acestă competiţie europeană va fi făcută cu „obiectivitate şi fără părtinire”. Ce-i drept, jurizarea a fost făcută ca la carte, doar că municipiul Bacău a fost lăsat pe dinafară, pe lista scurtă regăsindu-se doar Bucureştiul, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

* * *
27
Acesta este numărul de întrebări venite din partea deputaţilor, la care Executivul nu a cutezat să răspundă.

* * *
5 dintre întrebările fără răspuns au venit din partea parlamentarilor din Moldova.