Sfinţii Botoşaniului

Trei figuri importante ale Ortodoxiei îşi au rădăcinile în judeţul Botoşani * zona considerată un pol al sărăciei a fost leagăn pentru un sfânt, un patriarh şi un părinte iubit de români * aici au văzut lumina zilei Ioan Iacob Hozevitul, patriarhul Teoctist şi părintele Cleopa * din păcate, lipsa interesului autorităţilor face ca în acest moment să nu există un traseu turistic care să pună în valoare casele în care au copilărit cei trei * în judeţ există şi lăcaşuri de cult unicat în lume

Puţini români ştiu că în judeţul unde se agaţă harta în cui au văzut lumina zilei trei figuri importante ale Ortodoxiei: patriarhul Teoctist, părintele Cleopa şi Ioan Iacob Hozevitul. Cu toate acestea, dirigutorii de azi abia au făcut primii paşi pentru a profita de această moştenire pentru care nu au niciun merit, ci doar vina că nu ştiu să o preţuiască. Nu există un traseu turistic prin care creştinii să poată vizita locurile unde s-au născut şi au copilărit cei trei. Un astfel de traseu ar fi tentant atât pentru creştinii botoşăneni, cât şi pentru cei din restul ţării. Un parteneriat între autorităţile locale şi judeţene, protopopiatele din judeţ sau Mitropolia Moldovei ori chiar Patriarhia României ar putea aduce mii de turişti anual pe seama unui astfel de traseu şi a mănăstirilor din judeţ.
Ce ar trebui să conţină traseul
La Horodiştea există o casă memorială a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, la Tocileni s-a construit casa memorială a fostului Patriarh, iar la Suliţa nu există amenajată casa părintelui Cleopa, chiar dacă aceasta există ca şi structură.
Celor trei obiective le-ar putea fi alăturată şi Peştera Cuviosului Onufrie, din dealurile Voronei, precum şi icoana unicat în România, în care Maica Domnului nu îl ţine în braţe pe Iisus, ci de mână, iar pruncul stă în picioare. Obiectul de cult se află la Sihăstria Voronei, iar astfel de icoane mai sunt doar două în lume.

Vindecătorii de suflete

Judeţul unde s-a născut un sfânt
Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, zis şi Hozevitul, nu este născut la Neamţ, ci în judeţul Botoşani, mai precis în fostul sat Crăiniceni, înglobat acum în satul Horodiştea, comuna Păltiniş. Satul Horodiştea este şi cea mai nordică localitate din România, comuna având graniţă atât cu Republica Moldova, cât şi cu Ucraina. Primăria Păltiniş a amenajat casa memorială a Sfântului şi spune că acesta ocroteşte comuna. În ceea ce priveşte turiştii, aceştia vin doar când este ziua în care este serbat sfântul. „Noi aşteptăm cu drag turiştii să vină să ne viziteze comuna. Am amenajat casa Sfântului, dar nu este la nivel de judeţ un traseu în care să o includem. Poate va fi pe viitor. Oricum, Sfântul ne păzeşte şi are grijă de comună. Când a fost secetă acum câţiva ani, comunele de lângă noi aduceau animalele pe păşunile noastre pentru că ei nu mai aveau nici apă şi la noi totul era verde”, a declarat Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniş. Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi din Biserica Ortodoxă Română. Sărbătoarea Sfântului din judeţul Botoşani este pe 5 august.

Un botoşănean a condus Biserica Ortodoxă aproape 21 de ani
Biserica Ortodoxă Română a fost condusă din 1986 şi până în 2007 de Patriarhul Teoctist, cel născut în satul Tocileni, comuna Stăuceni. Patriarhul Teoctist a fost al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Oficialii din comuna Stăuceni au reuşit din fonduri proprii să amenajeze casa memorială a lui Teoctist, iar autocare întregi de turişti au şi început să vină la Tocileni. „Vin turişti şi vin mai mulţi decât am crezut. Cei mai mulţi sunt din afara judeţului şi vin să vadă locul unde s-a născut şi a trăit fostul patriarh”, a declarat Cozmin Epuraş, primarul comunei Stăuceni. Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la naşterea Patriarhului Teoctist şi autorităţile locale au sărbătorit tradiţional şi creştineşte, fără obişnuitele serbări populare cu mici şi bere, ci doar cu ceremonial religios. Patriarhul Teoctist Arăpaşu, din botez Toader Arăpaşu, s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Botoşani, din părinţii Dumitru şi Marghioala Arăpaşu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A urmat şcoala primară din satul natal, a intrat de tânăr ca frate la Schitul Sihăstria Voronei în anul 1928. Primarul din Stăuceni speră ca autorităţile judeţene să pună accent pe dezvoltarea turismului ecumenic şi casa memorială a Patriarhului Teoctist să fie inclusă într-un traseu judeţean.

Uriaş la nivel mondial, dar neimportant la nivel local
Părintele Ilie Cleopa s-a născut în comuna Suliţa şi cu toate că este considerat un nume uriaş al ortodoxiei mondiale, nicăieri în comună şi în judeţ nu se cinsteşte numele său. Consiliul Judeţean, prin Muzeul de Istorie, va încerca în 2015, după ani de zile în care a aşteptat ca Primăria Suliţa să facă demersuri, să preia casa în care s-a născut Părintele Cleopa pentru a amenaja un muzeu. „Eu i-am cerut primarului, dar el nu vrea să facă nimic în acest sens. De asta, conducerea Muzeului Judeţean va încerca în acest an să facă anumite demersuri pentru a prelua casa în care s-a născut părintele şi să amenajeze un muzeu. Comuna Stăuceni a dat un exemplu că se poate dacă primarul şi Consiliul Local vrea, prin amenajarea casei memoriale a lui Teoctist, dar la Suliţa nu se vrea şi de asta vom încerca noi de la CJ”, a spus Florin Ţurcanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani.
Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie, s-a născut la 10 aprilie 1912, în
comuna Suliţa şi a murit în decembrie 1998 la Mănăstirea Sihăstria. A fost arhimandrit şi stareţ la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinţei ortodoxe. Scrierile părintelui Cleopa au fost traduse în zeci de limbi. „Cărţile despre viaţa şi învăţăturile părintelui Cleopa au stârnit interes în multe zone ale lumii, fiind tipărite în engleză, franceză, greacă, italiană, rusă, sârbă, poloneză, finlandeză şi chiar arabă sau chineză. Reprezentanţii editurii moscovite Russki Hronodraf explică acest fapt printr-un frumos compliment: Scumpul părinte Cleopa a devenit foarte drag şi înalt preţuit de către cititorii ruşi şi cu Sfinţia Sa a început o nouă perioadă în Ortodoxia rusă: perioada descoperirii marilor comori ale înaltei şi sfintei duhovnicii româneşti”, scrie Basilica.ro, agenţia de ştiri a Patriarhiei Române. 

Mănăstirile din Botoşani, eclipsate de cele din Bucovina
Cu siguranţă foarte mulţi botoşăneni au vizitat mănăstirile din Bucovina, dar foarte puţini au mers la mănăstirile din Coşula, Popăuţi, Balş sau la cele din jurul Voronei ori la Cozancea sau Gorovei. Galbenul de Coşula este la fel de important ca şi albastrul de Voroneţ, doar că acesta din urmă beneficiază de promovare continuă de zeci de ani, pe când Mănăstirea Coşula abia va fi refăcută printr-un proiect de câteva milioane euro de către Consiliul Judeţean. Lucrările la mănăstire se vor finaliza în 2015. CJ a asfaltat şi drumul care face legătura dintre celebrul lăcaş de cult şi Drumul European Botoşani-Târgu Frumos. Pentru cei care nu ştiau, Mănăstirea Coşula este locul de unde a început secularizarea averilor mănăstireşti, domnitorul A.I. Cuza fiind închis într-un beci de stareţul de atunci. După ce a fost eliberat, Cuza a decis să se răzbune pe călugări.
Apoi, cele două mănăstiri de la Vorona sunt puncte de atracţie pentru turişti şi probabil reprezintă excepţia care confirmă regula, fiind cam singurele lăcaşuri de cult care reuşesc să atragă turişti. Dar în judeţul Botoşani există mănăstiri şi biserici de lemn de acelaşi nivel cu cele din Bucovina sau Maramureş.

Emblema tradiţiilor din Moldova

Alina CALINIUC

În jur de 30 de schituri, biserici şi mănăstiri din Botoşani ar putea fi introduse într-un circuit turistic.

„Noi vrem să legăm mănăstirile de la Vorona cu cea de la Coşula, cu cele de la Zosin, cu cea de la Cozancea. Asfaltăm drumul de la Copălău-Cerbu-Dracşani, dar vrem să-l asfaltăm şi pe cel de la Suliţa la Mănăstirea Cozancea şi să avem traseu între această mănăstire şi cele de la Coşula, Vorona, Zosin” - Florin Ţurcanu, fostul preşedinte al CJ Botoşani